
kanald.ro
Exclusiv
În curtea casei din satul natal al Teodorei Marcu, timpul pare că s-a oprit. E ultima zi în care trupul neînsuflețit al tinerei mai rămâne acasă, înainte de a fi condus joi pe ultimul drum.
Într-un colț al curții, tatăl ei, îmbrăcat complet în negru, a fost văzut de echipa WOWbiz, care se află la Onești, în timp ce se plimbă fără direcție, cu pași mici, ca și cum durerea nu-l lasă nici să stea, nici să plece. Vorbește încet cu o femeie, dar privirea e dusă, ruptă din prezent.
Tatăl Teodorei suferă de o afecțiune gravă și este dependent de insulină, cu o stare de sănătate fragilă. Dar niciun medicament din lume nu poate anestezia ce simte acum.
În tot haosul unei tragedii care a cutremurat România, tatăl este cel care trebuie să rămână în picioare. E cel care răspunde la întrebări, care face drumuri, care alege detalii pentru înmormântare. Își cară durerea în tăcere, ca și cum fiecare pas făcut în curtea în care stă sicriul ar fi o încercare de a o mai simți încă o dată aproape.
Între timp, mama Teodorei a venit de urgență din străinătate, unde se afla la muncă. Vestea a găsit-o departe de casă, departe de copilul ei, departe de tot ce i se părea sigur. A făcut tot ce i-a stat în putință să ajungă cât mai repede acasă, să fie acolo, lângă fiica ei, chiar dacă acum o mai poate ține doar de mână, prin capacul sicriului.
Familia a fost prinsă nepregătită, nu doar emoțional, ci și logistic. Niciun părinte nu e pregătit să-și înmormânteze copilul. Dar totul trebuie organizat. Și de cele mai multe ori, în astfel de tragedii, chiar părinții care suferă cel mai tare ajung să fie cei care decid: unde, cum, când.
În casa familiei Marcu, sicriul Teodorei este vegheat de flori, icoane și tăcere. Fata e îmbrăcată în alb, așa cum poate n-a visat vreodată, și stă nemișcată, într-o liniște care sfâșie. În spatele ușii, în curte, tatăl ei face câțiva pași și se oprește din nou. Privește fără să clipească. Știe că azi e ultima zi în care fata lui mai stă acasă.
Teodora Marcu a fost ucisă sâmbătă, 1 iunie, în plină stradă, în cartierul rezidențial Cosmopolis. Avea doar 23 de ani, era însărcinată în șase luni și se afla împreună cu fetița ei de trei ani când fostul partener, Robert Lupu, a tras asupra ei cu un pistol. Crima a fost premeditată: bărbatul o urmărea de câteva zile, își închiriase un apartament în apropiere și punea întrebări despre sistemele de supraveghere. După atac, agresorul a încercat să fugă, dar s-a blocat în interiorul complexului și, simțindu-se încolțit, s-a sinucis.
Tragedia a zguduit întreaga țară și a stârnit un val de revoltă, dar dincolo de anchetă și proteste, în casa părintească din Onești, durerea rămâne sfâșietoare. Acolo, un tată bolnav își conduce fiica pe ultimul drum, fără să înțeleagă cum s-a ajuns aici, și fără să știe dacă va mai avea vreodată puterea să rostească cu voce tare ce simte.