
kanald.ro
Exclusiv
România se pregătește pentru o revoluție educațională. Ministrul Educației, Daniel David, propune eliminarea Evaluării Naționale în forma actuală, inspirându-se din sistemele de testare din vestul Europei. Ce ar însemna asta pentru elevi și cum s-ar schimba admiterea la liceu?
Ideea că un elev de 14 ani își joacă viitorul într-o singură săptămână de examene nu este doar controversată, ci și inechitabilă, spune Daniel David, ministrul Educației. Acesta a anunțat public că ia în calcul renunțarea la Evaluarea Națională așa cum o știm și propune un sistem care să evalueze „mai multe competențe”, nu doar „o notă într-o zi”.
„Poate că în ziua aia n-ai fost pregătit, n-ai fost în formă, ai făcut o greşeală şi toată cariera sau viaţa îţi este afectată.
În majoritatea țărilor din vestul Europei, ideea unui examen unic, standardizat, care să decidă traiectoria academică a unui elev la 14 ani este deja depășită.
Finlanda, considerată un model educațional global, nu are un examen de tip Evaluare Națională. Elevii sunt evaluați continuu, prin teste interne, proiecte și feedback individualizat. Liceele sunt alese în funcție de interesul elevului și recomandarea profesorilor.
Franța a introdus de câțiva ani testări standardizate la nivel național în clasa a 6-a și a 4-a, dar nu le folosește pentru admiterea la liceu. Alegerea traseului educațional se face treptat, cu sprijinul profesorilor și al consilierilor școlari.
Germania are un sistem complex, dar fără un examen național la finalul clasei a 8-a. După clasa a 4-a, elevii sunt orientați spre diferite tipuri de școli (liceu teoretic, profesional sau mixt), în funcție de rezultate, interese și decizia familiei.
Olanda folosește teste standardizate (cum ar fi CITO), dar nu ca examen de admitere. Acestea sunt doar orientative și vin în completarea evaluării profesorilor. Școlile au autonomie în a decide admiterea, iar elevii pot trece de la o formă de învățământ la alta, fără a fi blocați de un singur test.
Planul lui Daniel David nu este finalizat, dar direcția e clară: România trebuie să iasă din paradigma „examenului de o zi” și să introducă o evaluare mai complexă, care să testeze gândirea critică, abilitățile de rezolvare a problemelor, capacitatea de a face legături între domenii și abilitățile socio-emoționale.
S-ar putea merge pe un sistem de tip „portofoliu educațional”, unde media claselor V–VIII, evaluările intermediare, participarea la proiecte și activități extracurriculare să conteze în mod real. Admiterea la liceu ar putea deveni o chestiune de profil, nu doar de medie generală, și ar putea presupune testări de competențe, nu simple verificări de memorare.
Ideea reformei a fost primită cu interes de o parte dintre cadrele didactice, dar și cu prudență.
„Personal, ca profesor, cred că o astfel de evaluare ar fi corectă. Dacă discutăm doar de Română și Matematică nu cred că este în regulă, pentru că se ignoră alte discipline importante și așa se explică și faptul că elevii noștri întâmpină dificultăți serioase în ceea ce privește comunicarea, pentru ca asta se dezvoltă învățând și la Istorie și la Geografie și la alte materii. Cred că se poate merge pe o variantă, trebuie regândită aceasta evaluare și să fie din toate cele 8 competențe gândite niște teste, în așa fel încât elevul să poată fi testat mai complex, nu doar prin prisma celor două discipline”, a declarat Simion Hăncescu, liderul sindicatelor profesorilor, pentru wowbiz.ro.