
kanald.ro
Exclusiv
Un plan inspirat din Grecia ar putea transforma fiecare român într-un veritabil „agent antifraudă” al statului. Ideea: bonurile fiscale devin probe, iar cetățenii care ajută la prinderea evazioniștilor pot fi recompensați în bani.
Românii ar putea fi plătiți de stat ca să-i „toarne” pe cei care fac evaziune fiscală. Nu e vorba despre delațiune în stil securistic, ci despre o inițiativă care a dat deja rezultate excelente în Grecia: oamenii fotografiază bonurile fiscale primite la restaurant, la frizerie, la service sau în piață și le trimit printr-o aplicație specială. Dacă autoritățile descoperă că firma respectivă a încercat să fenteze statul, persoana care a trimis bonul poate primi o recompensă de până la 1.000
Analistul financiar Adrian Negrescu susține că o astfel de idee ar putea avea succes și în România, mai ales dacă este dublată de stimulente financiare reale și bine gândite.
„Ideea pleacă de la o experiență similară din Grecia, unde a fost dezvoltată o aplicație în care practic îți fotografiezi și îți încarci bonul fiscal pentru serviciile pe care le-ai plătit. Acolo a funcționat, pentru că s-au oferit niște premii foarte tentante, undeva la nivel de 1.000 de euro pentru fiecare caz de evaziune semnalat și dovedit de către populație”, a declarat, în exclusivitate pentru noi, Adrian Negrescu.
România pierde anual zeci de miliarde de lei din cauza evaziunii fiscale, mai ales în domenii precum HoReCa, construcții, saloane de înfrumusețare, transporturi sau comerțul online.
În multe cazuri, clientul este tratat ca un simplu „participant” la evaziune, deși are toate motivele să ceară și să primească bonul.„Este o metodă eficace din punctul meu de vedere. Nu încurajează turnătoria, ci încurajează un comportament corect din partea firmelor în a respecta legislația. De ce să nu ne ofere un bon, de ce să nu ne ofere o factură atunci când ne prestează un serviciu?”, mai spune Adrian Negrescu.
În fond, diferența între o firmă corectă și una care trișează statul se regăsește direct în buzunarul consumatorului și în modul în care funcționează întreaga economie.
„Sunt unii care lucrează la negru și vin cu prețuri mai mici decât cei care lucrează corect, cu taxe și își plătesc la timp angajații. Asta nu e concurență, e înșelăciune economică. Cred că e o idee bună să încurajăm oamenii să semnaleze aceste cazuri”, mai adaugă expertul.
Mulți s-ar putea întreba dacă statul își permite să ofere bani pentru sesizări făcute de cetățeni. Răspunsul e simplu: da, pentru că banii recuperați din evaziune sunt de zeci de ori mai mulți decât eventualele premii oferite.
„Inițiativa aceasta nu necesită un efort financiar prea mare. Probabil e o inițiativă pe termen mediu, dar se pot găsi soluții financiare astfel încât măcar să dai semnalul că evaziunea trebuie redusă.
Pe asta trebuie să mizăm, pe ideea de a contribui cu toții la reducerea evaziunii fiscale”, susține Adrian Negrescu.
În final, problema este una de mentalitate: în România, evaziunea a fost mult timp tolerată sau chiar „acceptată” ca o formă de supraviețuire economică. Dar într-o țară în care lipsesc banii pentru spitale, școli și pensii, fiecare bon fiscal devine o contribuție reală la binele comun.
„Dacă o firmă nu-și plătește taxele la stat, ne întrebăm de ce nu avem bani pentru pensii, sănătate sau școli. De aceea cred că o astfel de inițiativă merită discutată și pusă în aplicare”, încheie Negrescu.
Dacă ideea prinde contur, am putea asista la apariția primului sistem de „antifraudă populară” din România.