Calendar ortodox 4 martie 2025. A doua zi din Postul Paștelui. Canonul Mare

Elena Popescu Autor

Publicat: 15:20, 03 martie 2025

Pe 4 martie 2025 se face pomenirea Sfântului Gherasim de la Iordan în calendarul creștin ortodox.

Tot în această zi, se mai face pomenirea Sfântului Mucenic Pavel și a surorii sale, Iuliana. Zi aliturgică. Canonul Mare.

În prima săptămână din Postul Paștelui, credincioșii obișnuiesc să meargă la biserică pentru a participa la denii. Programul slujbelor poate varia de la o biserică la alta, însă în general, deniile încep la ora 17:00, cel târziu ora 18:00.

Citeste si: Schimbare după schimbare pentru Gabriela Cristea! Dacă în urmă cu 9 luni părăsea postul de prezentatoare TV, se pare că recent a renunțat și la afacerea sa și s-a reorientat- kfetele.ro

Cine a fost Sfântul Gherasim de la Iordan

Sfântul Gherasim de la Iordan a trăit în secolul al VII-lea, a ales calea monahală și s-a retras în pustiul Tebaidei. Acolo, el a fondat o mănăstire care există și astăzi.

Datorită sfințeniei sale, chiar și animalele sălbatice îl ascultau. O întâmplare remarcabilă din viața sa ne arată cum, în timp ce călătorea prin pustiul Iordanului, a întâlnit un leu care suferea din cauza unui spin înfipt în picior.

Sfântul Gherasim a îndepărtat spinul, iar leul, recunoscător, a devenit un însoțitor loial, urmându-l pretutindeni ca un discipol devotat.

În acea perioadă, călugării mănăstirii foloseau un măgar pentru a transporta apă de la râul Iordan. Sfântul Gherasim i-a încredințat leului sarcina de a păzi măgarul, iar acesta îndeplinea cu bucurie această misiune. Într-o zi, însă, leul s-a îndepărtat prea mult de măgar și a adormit. Profitând de ocazie, câțiva negustori care treceau pe acolo cu o caravană de cămile au luat măgarul și și-au continuat călătoria.

Când Sfântul Gherasim a observat lipsa măgarului, presupunând că leul îl devorase, i-a poruncit acestuia: „De acum înainte, tu vei îndeplini sarcinile măgarului, slujind nevoilor mănăstirii”. Imediat, leul s-a supus și a început să transporte zilnic apă de la Iordan pentru mănăstire.

După un timp, negustorii s-au întors pe același drum. În timp ce traversau Iordanul, au dat peste leu, care îndeplinea acum sarcinile măgarului. Speriați de prezența leului, negustorii au fugit.

Leul a luat măgarul de frâu și s-a întors la Sfântul Gherasim, aducând cu el și câteva cămile.

Sfântul Gherasim s-a bucurat de cele întâmplate, nu atât pentru că și-a recuperat măgarul, ci mai ales pentru că a înțeles că leul nu l-a devorat. Sfântul Gherasim l-a eliberat pe leu de sarcinile pe care le primise. Cu toate acestea, leul, deși părăsise mănăstirea, venea o dată pe săptămână la Sfântul Gherasim, plecându-și capul în fața lui, ca și cum s-ar fi închinat.

După ce Sfântul Gherasim a trecut la viața veșnică, leul s-a dus la mormântul său și, răcnind cu putere, a murit.

Citește și: Pe ce dată e Sfântul Calinic de la Cernica în 2025. Este sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox!

Semnificația Deniilor din Postului Paștelui

Deniile sunt slujbe de seară care au loc în Postul Mare al Sfintelor Paşti în toate bisericile ortodoxe din ţară.

Cele mai important denii din Postul Paştelui sunt cele din Săptămâna Patimilor, care au o semnificaţie aparte şi o încărcătură emoţională extrem de deosebită, amintindu-ne de patimile şi răstignirea lui Iisus Hristos pe cruce.

„Prin caracterul şi conţinutul lor, deniile sunt unicate în cultul divin ortodox. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Mai precis, denia este slujba utreniei sau „de dimineaţă” care se săvârşeşte seara, în ajun. Denia se deosebeşte de priveghere, care înseamnă tot slujbă de seară, potrivit doxologia.ro.

Dacă privegherea se săvârşeşte în ajunul sărbătorilor importante, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni din timpul unui an bisericesc şi anume: în săptămâna a cincea şi a şaptea (sau a Patimilor) din Postul Paştelui.

Cele două denii din săptămâna a cincea sunt utreniile zilelor de joi şi sâmbătă săvârşite seara, în ajun.

Deniile din ultima săptămâna a Postului sau Săptămâna Patimilor sunt slujbele la care credincioşii participă, prin tradiţie, în număr foarte mare. Ele se săvârşesc în biserici începând cu seara Floriilor, deci din Duminica a şasea a postului, până vineri seara, inclusiv, relatează crestinortodox.ro.

Citeste si: Veronica și Ahmed primesc primul lor date! Concurenții au IZBUCNIT când Andreea Mantea le-a spus unde merg- kanald.ro

Citeste si: Momentul când Adrian Minune și Loredana Groza se săruta pasional. Au curs comentariile după video-ul viral: „La nunta asta și-au făcut toți de cap. Nevasta lui oare ce a zis?”- radioimpuls.ro

Citește și: Când se fac Mucenicii în 2025. Tradiții și obiceiuri la sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia

Ce semnificație are ziua aliturgică din calendarul creștin ortodox

În calendarul creștin ortodox, există anumite zile specifice numite „aliturgice”. În aceste zile, în nicio biserică ortodoxă nu se ține Sfânta Liturghie, cea mai importantă slujbă a Bisericii.

Întrucât nu se săvârșește Sfânta Liturghie, rânduiala de rugăciune este suplinită prin alte slujbe în aceste zile.

Zilele aliturgice din calendarul creștin ortodox sunt:

miercuri și vineri din Săptămâna Brânzei,
luni și marți din prima săptămână a Postului Paștelui,
Vinerea Patimilor,
vinerea dinaintea Crăciunului și a Bobotezei.

Zilele aliturgice sunt, de obicei, zile de post aspru. Absența Sfintei Liturghii în aceste zile nu semnifică tristețe, ci mai degrabă un timp de meditație profundă, de rugăciune și de bucurie duhovnicească. Creștinul adevărat, care postește, trăiește o bucurie sfântă, un mister profund al apropierii de Dumnezeu, simțind prezența Sa prin rugăciune.

Sursa: crestinortodox.ro