WowNews logo WOWnews
Stories
Când se merge cu Capra în 2024. Tradiții românești în preajma sărbătorilor de iarnă

Diverse

Când se merge cu Capra în 2024. Tradiții românești în preajma sărbătorilor de iarnă

Tradiția mersului cu Capra se mai păstrează și în zilele noastre, fiind un obicei transmis din generație în generație.

Dansul Caprei simbolizează trecerea de la vechi la nou, de la un an la altul și aduce speranța unui an nou mai bun și mai rodnic.

Când se merge cu Capra în 2024

Tinerii din satele românești umblă cu Capra de la Crăciun și până la Anul Nou. În loc de măștile biblice tradiționale, personajul central este un animal.

Citeste si: Gabriela Cristea a ajuns cu fiica ei la spital, chiar din timpul petrecerii de aniversare a celei mici. A lăsat invitații și a plecat de urgență. “Recuperarea este de lungă durată.”- kfetele.ro

Alegerea animalului variază în funcție de regiune: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal (numită brezaie în Muntenia și Oltenia), iar în Transilvania de Sud, boriță.

Altfel spus, un tânăr se îmbracă într-o haină pe dos și poartă o mască de capră, confecționată din lemn, hârtie colorată sau piele.

Însoțită de alți tineri, capra merge din casă în casă, dansând și cântând colinde specifice iernii, iar gazdele îi întâmpină cu bucurie, oferindu-le băutură și mâncare, ca semn de mulțumire pentru urările de bine.

Etnologii spun că dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe, întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: Când se merge cu Sorcova în 2024. Tradiția este mai ales păstrată de către cei mici

Citeste si: Oficial! Data la care se vor livra alocațiile copiilor în luna octombrie- kanald.ro

Citeste si: Ce s-a întâmplat cu bărbatul care a căzut dintr-un balon cu aer cald? Tragedia a paralizat întreaga zonă, iar DUREREA celor care l-au privit neputincioși va rămâne pentru totdeauna: "Suntem profund întristați"- radioimpuls.ro

Tradiții românești în preajma sărbătorilor de iarnă

  • Pe 1 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
  • Ca să fii sănătos tot anul, trebuie ca pe 1 ianuarie să te speli pe față cu apa în care este pus un bănuț de aur sau de argint.
  • La sărbătoarea din prima zi a anului se spune că fecioarele își pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Aceste punți tradiționale sunt făcute din rămurele de măr dulce, fiind plasate în locuri ascunse.
  • Potrivit tradiției, dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac, relatează traditii-superstitii.ro.

Citește și: Pe ce dată se merge cu Plugușorul în 2024. Tradiția se mai păstrează și în zilele noastre

  • Pe 1 ianuarie, la sate se mai păstrează obiceiul ca fetele nemăritate să pună busuioc la fântână, iar dacă a doua zi găsesc promoroacă pe busuioc, atunci se vor mărita în acea iarnă.
  • La sărbătoarea din prima zi a anului se obișnuiește ca tinerele să scrie pe două bilețele numele lor și al persoanei iubite cu care și-ar dori să se mărite. Cele două bilete se pun sub pernă, înainte de culcare, iar dimineața se scoate unul dintre bilete. Dacă fata nimerește numele celui iubit, atunci se vor căsători în acel an, însă dacă scoate biletul cu numele său, atunci nunta nu va avea loc.