Ce face un președinte: puterea reală vs. miturile populare. De ce nu poate da pensii și nici nu taie TVA-ul. Economiștii avertizează: „Ne așteaptă o viață și mai scumpă după alegeri” | EXCLUSIV

Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 readuc în prim-plan aceeași întrebare esențială: ce poate face, concret, un președinte?

Promisiunile care circulă în campanie, de la scăderi de taxe, eliminarea pensiilor speciale sau reducerea prețurilor, sunt adesea rupte de realitatea constituțională. Cu atât mai mult într-un moment în care România se confruntă cu grave dezechilibre bugetare, iar riscurile economice cresc de la o lună la alta.

Ce spune Constituția: „Președintele veghează la respectarea Constituției”

Citeste si: Elena Merișoreanu a reacționat dur, după înmormântarea lui Horia Moculescu. Artista nu a mai tăcut și a spus ce a observat: “I-a ridicat pe mulți.” - kfetele.ro

Rolul președintelui este de arbitru, nu de jucător total. Conform articolelor 80–101 din Constituție, șeful statului:

• reprezintă România în afara țării;
• numește premierul, în urma alegerilor parlamentare;
• promulgă legile adoptate de Parlament;
• poate solicita reexaminarea unei legi sau sesiza Curtea Constituțională;
• are un rol central în CSAT și poate convoca referendumuri.

Citește și: Alegeri prezidențiale 2025: Românii din diaspora merg în număr mare la vot! Peste 50.000 de persoane s-au prezentat până acum la urne

Președintele nu are drept de inițiativă legislativă, nu controlează bugetul statului și nu stabilește nivelul taxelor sau al pensiilor.

În campanie, promisiunile depășesc adesea atribuțiile reale

De la o campanie electorală la alta, românii aud aceleași promisiuni: că viitorul președinte va elimina pensiile speciale, va reduce TVA-ul, va aduce bani europeni pentru fiecare sat sau va „demite guvernul corupt”. Dincolo de impactul emoțional, aceste mesaje ignoră faptul că președintele nu are pârghiile juridice necesare pentru a realiza aceste lucruri.

De exemplu, pensiile speciale pot fi eliminate doar printr-o lege votată în Parlament. Președintele nu poate nici măcar propune o astfel de lege: poate doar cere reexaminarea ei, o singură dată, dacă nu este de acord cu forma adoptată. La fel, politica fiscal, inclusiv TVA-ul sau impozitele: este atributul exclusiv al Guvernului și al Parlamentului. Chiar și în ceea ce privește schimbarea guvernului, președintele nu are un buton de demitere: poate refuza o numire, poate chema partidele la consultări, dar nu poate forța o schimbare de executiv decât în situații de criză parlamentară.

Citește și: Alegeri prezidențiale 2025: Ce își doresc candidații pentru viitorul României? Promisiunile pe care le-au făcut în fața cetățenilor

Atragerea de fonduri europene sau dezvoltarea regională nu țin nici ele de Cotroceni, ci de administrațiile locale și de guvern. Președintele poate susține, simbolic, aceste direcții, dar nu are nicio competență administrativă pentru a implementa proiecte.

Cu alte cuvinte, o mare parte din lozincile de campanie creează așteptări pe care Constituția nu le susține. 

Adrian Negrescu, economist: „După alegeri, ne așteaptă vremuri și mai grele”

Într-un context economic deja tensionat, economistul Adrian Negrescu avertizează că perioada post-electorală va fi marcată de dificultăți majore.

„După alegeri, ne așteaptă vremuri și mai grele. Viața va deveni și mai scumpă, iar promisiunile politicienilor riscă să se transforme rapid în vești proaste pentru majoritatea românilor. Tot mai probabil este că vom vedea introducerea unor noi taxe, având în vedere că finanțele statului sunt într-o stare atât de gravă încât doar o majorare fiscală ar putea să mai evite un colaps de ultim moment. Dacă se va umbla și la prețuri, și la TVA, pericolul ca economia să cadă în recesiune este real. În loc să adune mai mulți bani, statul s-ar putea trezi cu încasări mai mici, iar populația va resimți din plin impactul unei noi crize financiare, poate chiar mai dură decât cea din 2008–2009.”

Citește și: Alegeri prezidențiale 2025. Cum arată buletinul de vot pentru turul I

Ce poate face, concret, un președinte

Deși nu poate modifica fiscalitatea sau nivelul veniturilor populației, președintele poate influența semnificativ direcția politică a țării:

Citeste si: Motivul pentru care Mariana Moculescu a ales, în cele din urmă, să își facă simțită prezența la priveghiul lui Horia Moculescu! A fost dezvăluit chiar de ea: "Destinul și-a urmat cursul!" - kfetele.ro

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii - catena.ro

Citeste si: Anunțul pe care David Pușcaș abia aștepta să îl FACĂ PUBLIC: "Nu cred că sunteți pregătiți să vedeți că..." Fiul adoptiv al Luminiței Anghel se abținea să NU plângă. Internauții au rămas cu sprâncenel

• Desemnează premierul după alegerile parlamentare și poate influența majorități fragile;
• Promovează teme-cheie în dezbaterea publică, de la justiție până la siguranță națională;
• Numără procurori-șefi și judecători ai Curții Constituționale;
• Are un rol decisiv în crize, mai ales prin accesul direct la informațiile de securitate și prin poziția în CSAT.

Dar chiar și cu aceste instrumente, influența președintelui este mediată de celelalte puteri ale statului: Parlamentul, Guvernul și instanțele de judecată.

Citește și: Alba-neagra cu legea pensiilor speciale: promisiuni înainte de vot, amânare imediat după alegeri. România riscă să piardă banii europeni: „În condițiile în care noi

Între realitate și iluzii: de ce e important să cunoaștem limitele funcției

Promisiunile exagerate nu sunt doar ineficiente, ele pot fi periculoase, pentru că alimentează dezamăgirea electoratului. Dacă cetățenii așteaptă de la președinte măsuri pe care nu le poate lua, încrederea în instituții se erodează. Iar, în condițiile unei potențiale crize economice, această dezamăgire se poate transforma ușor în cinism politic, neîncredere și radicalizare.

Citește și: Judecătorul din Ploiești și-a pus pensia specială pe masă: Cum a riscat totul după decizia împotriva Curții Constituționale pentru nimic: „Vom avea o rezoluție cât de curând

Președintele României: între simbol, echilibru și viziune

Funcția prezidențială este una de echilibru și strategie pe termen lung, nu de gesturi salvatoare sau măsuri imediate. Președintele nu este un administrator al taxelor, dar poate fi un garant al stabilității, al moderației și al direcției externe. Iar într-o perioadă în care România se confruntă cu riscuri economice reale, așa cum avertizează și specialiștii, responsabilitatea discursului public devine esențială.

Abonează-te pe

Urmărește-ne pe
canalul "WOWbiz.ro"