Ce s-a întâmplat pe 1 decembrie 1918. Vezi care este istoria Zilei Naționale a României

Istoria Zilei Naționale a României. Ce s-a întâmplat la 1 decembrie 1918?

Care este istoria Zilei Naționale a României? Iată ce s-a întâmplat, de fapt, în data de 1 decembrie 1918, proclamată mai târziu Zi a României!

Istoria Zilei Naționale a Românei

La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a avut loc Adunarea Națională a Românilor, care s-a încheiat cu adoptarea Hotărârii de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate.

Citeste si: Prima reacție a mamei Geta, după ce fiul său, Iancu Sterp, a fost acuzat de agresiune! Aceasta a lăsat un mesaj scurt și la obiect: "Așa spunea Părintele Arsenie Boca!" - kfetele.ro

Acest eveniment a urmat după ce, la 27 martie 1918 și 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat pentru unire. Decizia luată la 1 decembrie a constat în unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, menținând în același timp o autonomie locală bazată pe principii democratice, cu egalitate între naționalități și religii.

Gheorghe Pop de Băsești, președintele Marii Adunări, a anunțat: „Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”.

La Alba Iulia, așa cum s-a întâmplat și la Cernăuți la 28 noiembrie, a avut loc o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. În cadrul acestei adunări, la Alba Iulia, s-a constituit Marele Consiliu Național Român, format din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați.

În ziua următoare, Consiliul a numit un guvern provizoriu, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, avându-l în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie 1918, Guvernul României a ratificat Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia a fost înmânată regelui Ferdinand.

În aceeași zi, regele a promulgat decretul de sancționare a unirii, care a inclus și Basarabia și Bucovina. Un an mai târziu, la 29 decembrie 1919, Parlamentul României a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România a avut loc la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain între Puterile Aliate și Austria.

Recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost realizată prin Tratatul de pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria. La 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, cu România pe de-o parte și Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia) pe de altă parte, având ca scop recunoașterea unirii României cu Basarabia.

Acest tratat nu a intrat în vigoare din cauza lipsei ratificării Japoniei. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acțiunile Japoniei au fost rezultatul unui protocol secret inclus într-un tratat între cele două țări din 1925.

Citește și: Ce evenimente sunt organizate cu ocazia Zilei Naționale a României în 2023. Vezi în ce orașe vor fi organizate parade militare pe 1 decembrie

Date anterioare ale Zilei Naționale a României

Ziua Națională a României a avut mai multe date în istorie. Între 1861-1866, aceasta a fost sărbătorită în data de 24 ianuarie, între 1869-1947 în ziua de 10 mai, iar în perioada 1948-1989, aceasta a fost marcată în data de 23 august. Schimbările au fost influențate de evenimente istorice și contextul politic al fiecărui moment.

Citeste si: Care a fost reacția Ilenei Sterp, după ce fratele său, Iancu, a fost acuzat că a fost agresiv cu un bărbat? "Este momentul să spunem lucrurilor pe nume!" - kfetele.ro

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12 - catena.ro

Citeste si: Niculina Stoican își transmite dragostea pentru România într-un MESAJ SPECIAL de Ziua Națională: "La mulți ani ȚARA MEA IUBITĂ". Ce a spus interpreta de muzică populară de 1 Decembrie aduce lacrimi în

Citește și: Program special de 1 Decembrie, Ziua Națională a României pentru teatre și muzee

Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată oficial drept zi națională și sărbătoare publică în România. Această decizie a fost ulterior reconfirmată prin Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

De menționat este faptul că în 1990, o parte a opoziției anticomuniste din România a pledat pentru adoptarea zilei de 16 decembrie drept sărbătoare națională, pentru a aniversa Revoluția.

Acest aspect a fost consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare. Cu toate acestea, alegerea finală a căzut pe 1 decembrie ca ziua națională a României.

Surse: wikipedia.org, digi24.ro

Abonează-te pe

Urmărește-ne pe
"TikTok"