Iată ce sărbătoare este pe 5 mai 2024 în calendarul ortodox. Află semnificația și tradițiile pentru prima zi de Paște!
Paștele reprezintă cea mai importantă sărbătoare din an și are o încărcătură emoțională impresionantă. Miracolul Învierii Domnului este celebrat în lume prin cele mai frumoase tradiții și obiceiuri. Vezi mai jos semnificația aparte a acestei sărbători, dar și obiceiurile pe care credincioșii ortodocși le respectă în fiecare an.
Ce sărbătoare este pe 5 mai 2024 în calendarul ortodox
După Săptămâna Patimilor, în care credincioșii țin post, se roagă și merg la biserică, se celebrează cea mai importantă sărbătoare din an.
Anul acesta, Paștele pică pe data de 5 mai, moment în care creștinii ortodocși se bucură împreună ce cei dragi și aduc mulțumiri Domnului Iisus Hristos pentru toate sacrificiile pe care le-a făcut pentru omenire. Astfel, Învierea Domnului semnifică, în primul rând, victoria Mântuitorului asupra morții.
Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine și a sufletului. De asemenea, atmosfera din noaptea Învierii, pacea și căldura emanate de acest moment și reuniunea familiilor sunt de-a dreptul emoționante. Se spune că în noaptea Învierii, atunci când credincioșii merg la biserică pentru a lua lumină, nu trebuie să fim triști sau supărați, deoarece este momentul în care răul și viclenia sunt lăsate deoparte, îmbrăcând haina bucuriei și a adevărului.
Pentru creștinii ortodocși, sărbătoarea de Paște durează trei zile, perioadă în care au avut loc Răstignirea, Moartea și Învierea lui Hristos, evenimente amintite în biserică din Joia Mare până în Duminica Învierii. De altfel, Paștele nu este sărbătorit an de an la aceeași dată și există date diferite de celebrare la catolici și alte rituri creștine apusene.
Pe lângă pregătirea mâncărurilor și mersului la biserică, credincioșii respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște. Una dintre cele mai importante tradiții, care se respectă în noaptea de Înviere este mersul la biserică pentru a lua lumină. Lumina Sfântă este considerată din cele mai vechi timpuri o minune care se întâmplă în fiecare an la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paștelui Ortodox.
Înainte de a primi Lumina Sfântă, credincioșii merg la biserică pentru a asista la începutul slujbei de Înviere.
În fiecare an, Slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcașurilor de cult. La miezul nopții, preotul iese din biserică cu lumânare aprinsă și îi cheamă pe cei prezenți, spunând: „Veniți de luați Lumină!”.
După ce creștinii primesc Lumină, se înconjoară biserica de trei ori, iar preotul și dascălii cântă „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”. Slujba de Înviere ține până în jurul orei 3.00 dimineața.
Se spune că nu trebuie să dormim deloc în noaptea din Sâmbăta Mare spre Duminica Învierii, până când Slujba de Înviere nu se încheie. Potrivit tradiției religioase, în noaptea Învierii se deschid Cerurile, iar Dumnezeu poate vedea doar în sufletul celor treji.
De asemenea, lumânarea ce a primit Lumina Sfântă trebuie să pătrundă aprinsă în casele noastre, ca să le binecuvânteze. Aceeași lumânare se poate aprinde în orice moment al anului, mai ales atunci când ne rugăm pentru rezolvarea unor probleme sau atunci când ne simțim supărați. După luarea luminii, cei care au rude ce au părăsit această lume merg la cimitir pentru a aprinde lumânări și pentru a da de pomană pentru sufletele lor.
Totodată, în dimineața de Paște, dis de dimineață, oamenii din toate colțurile lumii pregătesc pachete cu mâncare și le dau de pomană celor sărmani și necăjiți. An de an, de pe masa festivă de Paște, nu lipsesc mâncărurile tradiționale, dintre care un loc de seamă îl ocupă bucatele din carne de miel, pasca, ouăle vopsite și cozonacul. Aceste preparate au și ele o însemnătate aparte, astfel că sacrificarea mielului reprezintă însăși jertfa Mântuitorului. De altfel, pasca este trupul lui Hristos, iar obiceiul vopsirii ouălor își are originea în episodul biblic în care Maica Domnului a așezat la picioarele fiului răstignit un coș cu ouă, care s-au înroșit imediat de la sângele care picura din rănile Mântuitorului.
Un alt obicei important în Duminica Paștelui este ciocnirea ouălor. Acesta este un obicei încărcat de veselie și foarte așteptat de credincioși, mai ales de cei mici. Bineînțeles că tradiția amintește și de câteva reguli după care se desfășoară acest moment, printre care și cea care ne sfătuiește să ciocnim ouăle doar cap în cap în prima zi de Paște. În a doua zi se spune că ouăle se ciocnesc cap cu dos, iar în a treia zi dos cu dos. Cei mai vârstnici de la masă sunt primii care ciocnesc, urmați de soți între ei și de ceilalți participanți la masă.
Pe lângă tradiții și obiceiuri, credincioșii țin cont și de câteva superstiții în prima zi de Paște. Una dintre acestea spune că masa festivă de Paște se începe cu un ou fără sare. Conform obiceiului, cei care țin cont de această superstiție vor fi sănătoși tot anul și vor fi feriți de necazuri. Tot în dimineața Paștelui, oamenii din anumite zone din țară obișnuiesc să se spele pe față cu apa în care au pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, deoarece acestea simbolizează prosperitatea, sănătatea și sporul în toate.
WOWnews
