Cele mai frumoase mănăstiri din România. Ce așezăminte religioase trebuie să vizitezi

---

In articol:

• Mănăstirea Prislop
• Mănăstirea Putna
• Mănăstirea Voroneț
• Mănăstirea Moldovița
• Mănăstirea Cozia
• Mănăstirea Bârsana
• Mănăstirea Curtea de Argeș
• Mănăstirea Tismana
• Mănăstirea Sâmbăta de Sus

---

Mănăstirile din țara noastră încă păstrează dovezile spiritualității românești, dar și istoria din cele mai vechi timpuri până în prezent. Printre cele mai vizitate obiective turistice, bisericile din lemn, fortificate sau cele pictate manual sunt înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, de la monumente ale arhitecturii gotice până la monumente ale stilului bizantin ori brâncovenesc.

Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop este vizitată anual de sute de mii de turiști datorită pelerinajului intens de la mormântul părintelui Arsenie Boca. Părintele a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, iar acum locul a devenit loc de rugăciune și pelerinaj pentru mii de credincioși.

Mănăstirea Putna

Se află la aproximativ 33 de km de orașul Rădăuți, județul Suceava și deține un bogat muzeu mănăstiresc cu broderii, manuscrise, icoane, obiecte de cult. A fost construită începând cu 10 iulie 1466, având menirea de a servi şi ca loc de veci pentru marele voievod şi familia lui.

Citeste si: Omul cu mască de fier. Misterul identității a fost elucidat după 350 de ani

Mănăstirea Voroneț

Mănăstirea Voroneț a fost ridicată pe locul unde se afla o biserică de lemn, iar odată cu încheierea construcției biserica a preluat vechiul hram al Sfântului și “Slăvitului Marelui Purtător de Biruință Gheroghie”. Încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar și după anul 1488, mănăstirea a devenit un important centru de credință și cultură din Moldova medievală.

Citeste si: Iulia Vântur a îmbrăcat rochia de mireasă: „O să vă ținem la curent”- kfetele.ro

Citeste si: Vestea tristă a zilei despre Saveta Bogdan. Să ne rugăm pentru ea..- bzi.ro

Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea se află în Vatra Moldoviței, județul Suceava, la 22 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc, şi la 31 de kilometri de Gura Humorului.

A fost ctitorită de domnitorul Petru Rareş în anul 1532, cu hramul Buna Vestire. O lungă perioadă, între anii 1785 şi 1932, mănăstirea a fost închisă, suferind nenumărate deteriorări. Cele mai importante lucrări de restaurare au fost realizate în perioada 1954-1960.

Mănăstirea Cozia

Ansamblul mănăstirii a fost cunoscut la început sub numele de Mănăstirea Nucet, iar mai târziu, după numele muntelui din vecinătate, a primit numele de Mănăstirea Cozia. Ansamblul arhitectonic al mănăstirii are un concept unitar și este construit din trei lăcașe de cult, fiecare construit în etape diferite și având ctitori diferiți.

Mănăstirea Bârsana

A fost construită în locul denumit Părul Călugărului în anul 1711 de preotul Ioan Ștefanca împreună cu fii săi și alți săteni, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru protecția din timpul ciumei din anul anterior. Mai târziu, biserica Bârsana a fost mutată pe Valea Izei, pe locul unui cimitir apărut după lupta cu tătarii din 1717. Biserica a fost mutată și a doua oară, în mijlocul unui cimitir de victime din timpul ciumei mici.

Citeste si: 5 rețete de post mănăstirești pe care le poți încerca acasă

Mănăstirea Curtea de Argeș

Situată în Curtea de Argeș, ansamblul mănăstirii cuprinde și catedrala episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească. În timpul domniei lui Carol I, catedrala a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României. Aici au fost înmormântați regina Ana și Regele Mihai. Tot aici se regăsesc și moaștele sfintei Filofteia.

Mănăstirea Tismana

La Tismana a fost înființată prima școală din țară de caligrafi și copiști de cărți bisericești în diverse limbi. De asemenea, tot aici a funcționat prima școală de călugări din care se recrutau viitor episcopi și mitropoliți. Ctitorul mănăstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfințit de la Tismana, de altfel, lui îi aparține alegerea arhitecturii și a decorațiunilor acesteia.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Situată în comuna Sâmbăta de Sus din județul Brașov, a fost construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu, fiind un așezământ monahal de călugări. Lăcașul a fost restaurat în anul 1926 și sfințit în anul 1946, în timpul Regelui Mihai I al României. Portetul celui care a fost ultimul rege al României se află în interiorul mănăstirii.