kanald.ro
Vedete
Cum arăta Zanni fără tatuaje. Câștigătorul Survivor România sezonul 2 este un fan al picturilor pe piele
Zanni este un fan al tatuajelor, dar înainte de a deveni celebru, aceasta nu avea nici un desen pe corp și arăta diferit.
Zannidache este unul dintre cele mai cunoscute și controversate vedete de la Survivor România din sezonul 2. Faimosul este pasionat de tatuaje și are un look rebel, dar înainte cu mulți ani, la vârsta de 18 ani, acesta nu avea nici un desen pe corp și arăta diferit.
Cum arăta Zanni fără tatuaje
Zanni, pe numele complet Zannidache Hubert Edmond, are în momentul de față un look ieșit din comun, părul său este vopsit pe jumătate blond, pe jumătate negru, iar corpul lui este plin de tatuaje, inclusiv și pe față.
Protejatul lui Alex Velea, în vârstă de 23 de ani, este cunoscut pentru faptul că este un fan al tatuajelor, în număr de 100.
Câștigătorul Survivor România, sezonul 2, și-a schimbat radical înfățișarea în ultimii ani, renuntând la părul într-o singură culoare și la trupul lipsit de tatuaje. Într-o fotografie din 2014 aceasta avea o înfățișare normală, însă dobândise de pe atunci schemele de dans pe care nu oricine le poate face.
Zanni a avut o copilărie lipsită de iubirea părinților
Povestea de viață a lui Zanni este una emoționantă, și deși acum este unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți din România, aceasta nu a avut o copilărie fericită. Cântărețul a fost abandonat de părinți, care au plecat în Grecia, lășându-l într-un orfelinat.
În cadrul unui interviu, aceasta a povestit cum a crescut departe de iubirea părinților, într-un centru de copii, unde s-a lovit de lipsa unei mese calde, și unde era educat într-un mod brutal, bătaia.
„Am stat într-un centru de copii până la șase ani, un centru în care făceam foamea și eram dresați doar cu bătaia. Cât am stat acolo nu am știut ce este timpul, spațiul, copilăria, nici măcar măcar diferența dintre fete și băieți. Îmi aduc aminte perfect că la un moment dat, de câteva ori pe lună au înceut îngrijitoarele să ne scoată în curte și să ne alinieze.
Citeste si: Plachetocrit crescut – semnificații și implicații clinice- revistagalenus.ro
Tot ce știam era că după fiecare aliniere în curte, unul dintre noi dispărea...Știam că dispare spre ceva mai bun și mai știam că nu vreau să rămân singur la cămin. Se făceau adopții, pentru că urma să se închidă orfelinatul(...). Nu realizam că viața poate să fie mai bună, că foamea poate să treacă(...). Noaptea făceam pe mine ca să îmi fie cald, iar dimineața îmi rupeau picioarele, de pedeapsă.
Într-o zi am fost adoptat de o organizație de copii, unde eram în case cu mame, angajate să aibă rolul de mamă pentru un număr de copii. Aici am cunoscut și alte sentimente și emoții trăite la orfelinat”, a spus Zanni.
SURSE: a1.ro