Cum au ajuns anchetatorii la pista că brățările dacice și Coiful de la Coțofănești au fost furate la comanda unor intelopi români. Avocatul Adrian Cuculis vine cu explicații: "Noi avem rețele care au dat lovituri la pont" | EXCLUSIV

Tot mai multe informații ies la iveală în legătură cu jaful spectaculos care a avut loc în ianuarie la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde hoții au furat artefacte de patrimoniu românesc în valoare de aproape 6 milioane de euro.

Ipoteza inițială, un jaf izolat, a fost treptat înlocuită de o teorie mult mai complexă: obiectele ar fi fost furate la comanda unui infractor român, aflat într-o situație penală critică, iar operațiunea ar fi fost pusă în practică de o rețea cu ramificații internaționale.

Potrivit unei investigații realizate de RTL Nieuws, o pistă investigată de poliție sugerează că tezaurul dacic – care includea coiful de la Coțofenești și trei brățări de aur – ar fi fost furat pentru a fi folosit ca monedă de schimb. Scopul: evitarea unei condamnări pentru un infractor român. Deși autoritățile olandeze nu confirmă oficial acest scenariu, sursele RTL (din poliție, justiție și medii infracționale) vorbesc despre „un client român” care ar fi stat în spatele loviturii.

Citeste si: Iancu Sterp și nașa lui au plecat în Turcia. Ce a făcut nașul când a auzit că au fugit în lume: “Eu am crezut că știi de glumă.” - kfetele.ro

Citește și: Furtul Tezaurului Dacic, comandat de interlopi din România?! Cine s-ar afla, de fapt, în spatele jafului? Detalii de ultimă oră din anchetă: „Indiciile arată că…”

O rețea bine organizată, coordonată de o bandă interzisă

În acest caz, numele unei grupări interzise a apărut frecvent în anchetă: Hardliners – o bandă de motocicliști cu istoric infracțional. Membrii acesteia ar fi avut un rol-cheie în planificarea și executarea jafului, inclusiv în recrutarea celor care au pătruns efectiv în muzeu. Unele surse afirmă că executanții ar fi fost motivați cu sume de până la 15.000 de euro de persoană și că unul dintre ei era „prospect” – aspirant la statutul de membru al grupării.

RTL Nieuws susține că, potrivit informațiilor obținute, întreaga operațiune a fost orchestrată la comanda unei rețele infracționale din România. Este exact tipul de scenariu care îl face pe avocatul Adrian Cuculis să considere implicarea românilor nu doar posibilă, ci chiar probabilă.

Citește și: O nouă pistă privind furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents! Poliția olandeză a percheziționat sediul unei companii

Adrian Cuculis: „Avem rețele care au dat lovituri la pont”

„Mă face să cred că informația potrivit căreia erau implicați și români e plauzibilă”, spune Adrian Cuculis pentru WOWbiz.ro. Mai mult, avocatul explică cum ar putea ancheta să se extindă și în România, dacă se constată că au fost implicați români în acest furt.

„Ancheta internațională pe care o avem în momentul de față deschisă clar este o anchetă care vizează bunurile noastre și atunci trebuie să fim implicați și noi. Ținând cont de faptul că s-a deschis o anchetă pe teritoriul Olandei și vizează bunurile noastre, asta nu ne face pe noi să avem competență cu privire la situația respectivă. Dacă avem suspiciuni cu privire la implicarea anumitor persoane de natură să facă cumva extinderea anchetei penale și aici în România, eu sunt convins că ea ar trebui să fie disjunsă din ancheta din Olanda”, a spus Adrian Cuculis.

El atrage atenția și asupra altor cazuri, care sugerează că România are deja un „palmares” infracțional de acest tip: „Nu m-ar mira să asistăm și la implicarea unor personaje din România, pentru că noi avem o asemenea chestiune istorică, adică au fost mai multe în istoria noastră care ar putea să ducă spre ideea că și români au fost implicați acolo, pentru că noi avem rețele care au dat lovituri la pont și au dus obiecte de valoare către colecționari.”

Citește și: Ce s-ar putea întâmpla cu Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări din aur, la mai bine de o lună de la jaful secolului?! Ce șanse mai are statul român să recupereze Tezaurul Da

Operațiune de recuperare și tăcerea autorităților olandeze

Între timp, poliția olandeză a declanșat o amplă operațiune de căutare a artefactelor furate, concentrându-se pe zona Heerhugowaard, în nordul țării. Au fost efectuate percheziții în locuințe și depozite, iar șapte persoane au fost reținute. Printre cei arestați se numără Douglas W. (36 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (20 de ani).

În cazul lui Jan B., autoritățile au desfășurat o operațiune sub acoperire. Ofițeri sub acoperire s-au dat drept cumpărători interesați de artefacte și au oferit 400.000 de euro. Suma a fost refuzată, semn că piesa ar putea fi destinată unei tranzacții cu o miză mult mai mare – exact cum sugerează teoria „clientului român”.

Citeste si: Motivul pentru care Iancu Sterp a plecat în Turcia, la scurt timp după ce a primit acuzații grave de agresiune! De cine a fost însoțit fratele lui Culiță Sterp: „Am fugit...” - kfetele.ro

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii - catena.ro

Citeste si: Lucia a refuzat să recunoască adevărul în fața camerelor, iar Corina NU A MAI PUTUT să stea deoparte: "Ești o mare mincinoasă. Ai auzit?". Cu ce ACUZAȚII se confruntă concurenta din Casa Iubirii: "Săp

Totuși, piesele nu au fost încă recuperate. Surse din anchetă susțin că ele n-au fost distruse, ci sunt păstrate în condiții improvizate. „Se acumulează indicii că coiful nu a fost topit. Probabil că se află undeva în apropiere de Heerhugowaard, înfășurat într-un prosop”, a declarat o sursă RTL.

Citește și: Ies la iveală noi detalii despre Coiful de la Coţofeneşti şi cele trei brăţări dacice. Ce vrea, de fapt, avocatul suspecților să transmită prin prima declarație publică: „A considerat că este ut

Această tăcere a autorităților olandeze, combinată cu refuzul lor de a confirma sau infirma existența unui client român, ridică semne de întrebare inclusiv pentru Adrian Cuculis: „Eu cred că se știe mai mult decât știm noi și probabil păstrează secretul anchetei tocmai în scopul de a nu periclita scurgerea de informații care ar putea să-i ajute pe cei care au făcut treaba asta.”

Noaptea jafului: patru minute și o bombă artizanală

Lovitura propriu-zisă a avut loc în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025. Hoții au folosit o bombă artizanală pentru a forța una dintre ușile muzeului Drents. În doar patru minute, au spart două vitrine și au plecat cu piesele principale ale expoziției: coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur masiv.

Un detaliu semnificativ relatat de RTL Nieuws este că, în timpul jafului, hoții au scăpat coiful o dată. Faptul că totuși au reușit să fugă rapid cu toate obiectele și să le ascundă atât de eficient demonstrează că operațiunea a fost atent planificată și executată de o echipă bine coordonată – cel mai probabil, cu sprijin din afara Olandei.

Abonează-te pe

Urmărește-ne pe
"TikTok"