Cum au şocat bărbaţii români în lumea modei acum o sută de ani! Ce pantofi purtau şi cum impresionau fetele la plimbări

Jumătatea secolului al XIX-lea a însemnat renunţarea la straiele de inspiraţie orientală şi trecerea la cea occidentală. Călătorul polonez I.Kraszewski spunea cu regret că "toţi au acum costumul trivial ce-l poartă o Europa întreagă, fără graţie şi fără caracter. "Era vorba de bucureşteni şi ieşeni, mult influenţaţi de veşmintele mai practice din vestul continentului nostru”, după cum scria Alexandru Alexianu în lucrarea  ”Mode şi veşminte din trecut”.

Încet, încet însă, lucrurile s-au mişcat un pic în lumea modei masculine de pe plaiurile mioritice, şi în special în Capitală! Au început să apară magazine ce vindeau haine şi accesorii în special aduse din Franţa. De mare succes a fost pălărierul francez Jobin, care a vândut primul pălăriile înalte care au căpătat atunci numele de… joben. Şi tot în Bucuresti, un cizmar ce lucra numai pentru cei cu stare financiară bună a creat pantofii cu vîrf ascuţit care erau de aproape trei ori mai scumpi decât cei obişnuiţi.

De exemplu, la el perechea costa 20 de lei faţă de 8 lei încălţămintea clasică, menţiona George Cotescu în lucrarea ”Bucureştii vechiului regat”.

Ce haine purtau bărbaţii în România în urmă cu o sută de ani! Ce personalitate a vremii paria pe eleganţă şi cine paria pe stil conservator

Trecerea anilor a impus şi schimbarea treptată a modei masculine.

După 1918, domnii renunţă la costumul rigid. Hainele devin mai confortabile după cum semnala istoricul Ioan Scurtu în volumul ”Istoria civilizaţiei româneşti, perioadă interbelică”. Acesta scria că în funcţie de anotimp," bărbaţii purtau costum, pantofi sau ghete, pălărie sau căciulă şi iarnă se purtau paltoane de stofă cu guler de blană, mănuşi de piele şi căciulă de miel sau vulpe". Tot Ioan Scurtu relata că printre bărbaţii eleganţi se număra Nae Ionescu, profesor la facultatea de litere şi Filozofie din Bucureşti. Acesta avea costume de cea mai bună calitate şi cravate cu flori sau dungi. În schimb, actorul Tony Bulandra era mai conservator şi prefera să poarte costumul de culoare verde, cu manşete scrobite, la monoclu şnur, cu manuşile albe şi pantofi cu tocuri înalte. La fel de conservatori au fost şi Iuliu Maniu şi Vintilă Brătianu. (intră să vezi cum arată cel mai vechi mormant din Cimitirul Bellu. te va surprinde cu siguranţă)

O preocupare constantă pentru bărbaţi era întreţinerea părului, a bărbii şi a mustătii. În funcţie de nivelul social erau frecventaţi frizeri şi bărbieri cu tarife diferite. Potentaţii vremii mergeau la saloanele de lux, deschise în special de străinii care aduceau în România ultimele tehnici din occident. Ba chiar aceşti bărbieri făceau masaje şi extracţii dentare.

Ce haine purtau bărbaţii în România în urmă cu o sută de ani!! ”Cu trăsături atât de frumoase, de parcă ar fi aleşi special pentru Capitală”

Ca o concluzie, dacă la început, românii erau demodaţi, după o vreme, eleganţă bărbaţilor noştri a fost remarcată de scriitorul ceh Josef Stolba, cel care vizită Capitală României către finele secolui al XIX-lea. Pubiclistul a scris atunci că tinerii dandy de la noi, ”înalti ca brazii, cu trăsături atât de frumoase, de parcă ar fi aleşi special pentru Capitală",  însoţesc domnişoarele şi doamnele la plimbare în haine de croială englezească sau franţuzească, de parcă ar fi pe podiumurile de prezentare.