
In articol:
La trei luni de la declanșarea războiului pe teritoriul țării vecine, comandantul NATO, detașat în România în luna martie, vorbește despre securitatea Europei, dar mai ales a României, în contextul diplomatic și militar nesigur în care ne aflăm.
Astfel, comandantul trupelor NATO din România, Vincent Minguet, detașat acum două luni, a mobilizat în centrul și estul țării un batalion ”vârf de lance”, la Cincu,
județul Brașov, dar și la Baza Mihail Kogălniceanu.Soldați
Comandantul NATO pregătește sute de militari în România pentru un alt posibil atac al Rusiei
Așadar, în contextul atacului rusesc, cel numit să asigure pacea pe teritoriul țării noastre, a vorbit despre cel mai negru scenariu posibil să se întâmple din cauza lui Putin, dar și despre planurile instituției pe care o reprezintă.
Citeste si: Vestea tristă a zilei despre Saveta Bogdan. Să ne rugăm pentru ea..- bzi.ro
Conform acestuia, războiul început pe data de 24 februarie 2022 are slabe șanse să ajungă curând la final, mai ales că negocierile de pace nu au ajuns
la niciun punct comun.În acest context, periculos de altfel, colonelul Vincent Minguet, care are în subordine 800 de soldați, dar și echipament ușor pentru o posibilă apărare sau atac asupra armatei liderului rus, subliniază în mod clar care îi sunt atribuțiile, vorbește despre viziunea sa asupra războiului, dar mărturisește și care îi este teama legată de funcția pe care o deține.
Vincent Minguet speră să observe toate acțiunile lui Vladimir Putin în mod corect, să ia decizii relevante și să ne apere țara, fără victime la orizont,
„Am fost dislocat aici la începutul lunii martie, imediat după atacul rusesc asupra Ucrainei. NATO a decis să trimită ceea ce noi numim un batalion vârf de lance, un batalion cu aproximativ 800 de soldaţi, cu echipamente pregătite să intervină, să consolideze în scurt timp apărarea pe flancul estic al Europei. Aşadar, batalionul meu a ajuns aici la începutul lui martie. Ni s-a alăturat şi un contingent belgian, cam 300 de soldaţi, plus oamenii mei, 500 de soldaţi. Batalionul a ajuns la 800 de soldaţi şi echipament – mai ales echipament uşor, capabil să fie mobilizat rapid.Misiunea mea aici e să ofer asigurări oamenilor, populaţiei şi să consolidez forţele armate. Ăsta a fost scopul principal. Acum situaţia e alta şi, deşi aş spune că siguranţa nu este un motiv de îngrijorare pentru România, ne uităm peste graniţă. Misiunea noastră este de apărare şi descurajare şi pentru a face asta trebuie să lucrez cu trupele române. Aşa că fac multe antrenamente, avem parteneriate, facem schimb de proceduri şi vedem cum putem obţine anumite capabilităţi”, a declarat colonelul Vincent Minguet, comandantul grupului tactic al prezenţei avansate NATO.
De asemenea, comandantul mai spune și că, deși situația de peste graniță pare una calmă la acest moment, îngrijorarea sa este strâns legată de Insula Șerpilor, dar și de cel mai negru scenariu pe care Putin ar putea să-l pună în scenă.
Astfel, militarul NATO spune că-și pregătește oamenii pentru orice misiune, de la cele mai ușoare, cum ar fi protejarea unui coridor umanitar, până la cele care apăra granița și țara de un atac nuclear sau chimic.
„Suntem foarte îngrijoraţi, ne concentrăm pe această problemă (n.r Insula Şerpilor şi acţiunile Rusiei în această regiune). Din câte ştiu eu, Insula Şerpilor este un simbol, un punct strategic simbolic, un scop strategic. Ca şi cadru militar, trebuie să iau în calcul cel mai rău scenariu. Sunt sigur că Guvernul vostru este mai conştient de pericolul ăsta decât mine. (…) Posibilitatea unui atac (n.r al Rusiei asupra altor ţări) există. Cel mai rău lucru ar fi să ignorăm acest fapt, să spunem că nu există niciun pericol, niciun risc. Ca şi soldat trebuie să iau asta în calcul. Ca şi soldat, ca şi comandant, întrebarea pe care mi-o adresez mie şi personalului meu este ce pot face trupele ruse.
Nu cred – şi e posibil să mă înşel – că România va fi lovită direct. Cred că ar fi mai inteligent din partea trupelor ruseşti să ne facă pe noi să atacăm. Să organizeze nişte atacuri înscenate … Suntem foarte conştienţi de asta şi trebuie să fim pregătiţi să nu ne lăsăm folosiţi, asta e una dintre îngrijorările mele şi poate un calcul greşit. Una dintre greşelile pe care le-aş putea face ar fi să interpretez greşit situaţia de peste graniţă. Acum, eu cred că situaţia de dincolo de graniţă este calmă, este liniştită. Dar iau în calcul cel mai negru scenariu. Misiunile pornesc de la misiuni de intensitate foarte mică – poate aş putea da exemplu protejarea unui coridor umanitar. Pe de altă parte, trebuie să pregătesc oamenii şi pentru un atac sau pentru apărarea frontierei. Chiar şi în caz de atac chimic sau cu arme nucleare. Avem echipamentul, avem totul, dar trebuie să ne antrenăm. Sigur, acesta este cel mai negru scenariu, dar trebuie să îl luăm în calcul”, mai subliniază cadrul militar.