Pe ce dată este Anul Nou pe rit vechi în 2023? Vezi când are loc Revelionul pe stil vechi

Elena Popescu Autor

Publicat: 09:31, 04 ianuarie 2023

Actualizat: 02:55, 07 septembrie 2023

Când este Revelionul pe stil vechi și ce tradiții se respectă de Anul Nou.

Pe ce dată este Anul Nou pe rit vechi în 2023? Vezi cine sărbătorește Revelionul pe stil vechi, dar și care sunt tradițiile care se respectă în Noul An.

Pe ce dată este Anul Nou pe rit vechi în 2023?

În anumite zone ale țării, dar și în alte țări există obiceiul ca ortodocșii să celebreze Noul la o dată diferită față de majoritatea creștinilor.

Citeste si: EXCLUSIV Cum arată Lavinia Pîrva complet naturală? Vedeta a fost surprinsă în timp ce își ducea fiul la autobuzul de școală! VIDEO- kfetele.ro

Deși o mare parte a populației creștin ortodoxe sărbătorește Revelionul pe 1 ianuarie, există și o minoritate în România, care sărbătorește Noul An, dar și sărbătorile ortodoxe, la o dată diferită. Acești credincioși cinstesc sărbătorile pe rit vechi sau stil vechi, fiindcă se ghidează după alt calendar.

Calendarul pe rit vechi este calendarul Iulian, care este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial adoptat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1924.

Astfel, credincioșii care respectă calendarul pe rit vechi, sărbătoresc Noul An la data de 14 ianuarie.

Citește și: Zile libere ianuarie 2023. Află câte libere de la stat vor avea angajații români în prima lună din noul an

Pe ce dată este Anul Nou pe rit vechi în 2023?
[Sursa foto: Shutterstock]

Tradiții Anul Nou pe stil vechi

Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
Ca să fii sănătos tot anul, trebuie ca pe 14 ianuarie să te speli pe față cu apa în care este pus un bănuț de aur sau de argint.
La sărbătoarea din prima zi a anului se spune că fecioarele își pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Aceste punți tradiționale sunt făcute din rămurele de măr dulce, fiind plasate în locuri ascunse.
Potrivit tradiției, dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac, relatează traditii-superstitii.ro.
Pe 14 ianuarie, la sate se mai păstrează obiceiul ca fetele nemăritate să pună busuioc la fântână, iar dacă a doua zi găsesc promoroacă pe busuioc, atunci se vor mărita în acea iarnă.
La sărbătoarea din prima zi a anului se obișnuiește ca tinerele să scrie pe două bilețele numele lor și al persoanei iubite cu care și-ar dori să se mărite. Cele două bilete se pun sub pernă, înainte de culcare, iar dimineața se scoate unul dintre bilete. Dacă fata nimerește numele celui iubit, atunci se vor căsători în acel an, însă dacă scoate biletul cu numele său, atunci nunta nu va avea loc.

De ce se sărbătorește Revelionul pe rit vechi

Înainte de Nașterea lui Hristos, timpul dintr-un an se calcula prin două modalități: metoda egipteană și romană. După metoda de calcul egipteană erau 365 de zile într-un an, iar după metoda romanilor se calculau 355 de zile într-un an. Astfel exista o diferență de 10 zile între cele două sisteme de calcul.

Citește și: Revelion 2023. Câte zile libere vom avea de Anul Nou 2023

Citeste si: Mesajul sfâșietor transmis de mama Iasminei, eleva de 15 ani care a murit la începutul anului școlar. Adolescenta s-a stins pe patul de spital, la câteva luni după ce s-a electrocutat în baie- kanald.ro

Citeste si: VIDEO Scene șocante s-au petrecut astăzi pe o stradă din Craiova. Două clanuri au fost implicate într-o bătaie cu bâte, topoare și cuțite. O persoană a murit, iar alte patru au ajuns la spital. Motivul scandalului este HALUCINANT- radioimpuls.ro

Din dorința de a pune în acord aceste calendare cu cel ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit "calendarul iulian". De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paşti ziua de 21 martie- echinocțiul de primăvară, precizează site-ul www.crestinortodox.ro.

Însă, specialiștii astronomi au constatat că şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit "gregorian" sau "stilul nou".

În anul 1923, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian.

Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocțiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanța cu .

Surse: crestinortodox.ro, agerpres.ro, folclor-romanesc.ro