Sărbătoare 9 martie. Cine au cei 40 de Mucenici și semnificația acestei sărbători

Sărbătoare 9 martie. Cine au fost cei 40 de mucenici este o întrebare pe buzele tuturor. Ei bine, astăzi discutăm despre semnificația acestei sărbători.

Distribuie pe:

Sărbătoare 9 martie. Cine au cei 40 de Mucenici și semnificația acestei sărbători


In articol:

Un conducător militar care se numea Agricola, aspru luptător împotriva creștinilor, a aflat că un grup de 40 de ostași din subordinea sa a refuzat să se închine idolilor, fiind creștini. Agricola le-a ordonat să își lase credința.

Chirion, cel mai mare în grad dintre ei, a răspuns în numele celor 40 de creștini: „Cum am luptat și am biruit pe vrăjmași, pentru împăratul pământesc, tot așa vom lupta și pentru Împăratul ceresc, împotriva vrăjmașilor Lui”.

Citeste si: Mucenici moldovenești - rețeta populară

Citeste si: Mucenici muntenești. Rețeta simplă și rapidă

Citeste si: Calendar ortodox martie 2020. Ce se sărbătoreșe în a treia zi de primăvară?

Văzând că nu poate să îi convingă să renunțe la credința în Hristos, acesta a ordonat ca cei 40 de tineri ostași să fie obligați să intre, fără haine pe ei, în lacul Sevastia, care era în acea perioadă a anului aproape înghețat. Unul dintre ei nu a rezistat și a ieșit din lac, a intrând în baia caldă cu care erau ademeniți cei din lac și a murit.

Numărul mucenicilor s-a completat apoi cu unul dintre cei care îi păzeau. Văzând tăria martirilor, acesta s-a declarat și el creștin și a intrat în lac, alături de ceilalți. În momentul în care au fost scoși din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arși de vii.

 

Sărbătoare 9 martie. Cine au cei 40 de Mucenici și semnificația acestei sărbători

Sărbătoare 9 martie

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sebastia, prăznuită pe data de 9 martie, s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional dinaintea creștinării și a generat o sărbătoare tradițională din România și Republica Moldova: Mucenicii sau Măcinicii.

În acea zi, se face curățenie mare în gospodării, incinerându-se gunoaiele strânse numai cu foc adus din casă, pentru a duce căldura din casă și afară. În credința populară a Românilor, în ziua Sfinților Mucenici se încheie zilele babelor, zile capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde.

De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să alunge gerul, sau jocul copiilor peste foc.

În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși.

În Moldova, mucenicii, numiți sfințișori, au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. În Muntenia, pe lângă brădoșii obișnuiți, se face o Uitata pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morți care pe timpul anului au fost uitați.

Galerie foto 
Clipul zilei pe WOWBIZ.RO:
Setari de confidentialitate