Iată care este semnificația zilei de 1 mai. Vezi mai jos de ce a fost numită Ziua Muncii și când a fost pentru prima dată sărbătorită în România!
Prima zi a lunii mai este cunocută și ca Ziua Internațională a Muncii, sărbătorită în multe țări, inclusiv în România. Cu toate acestea, foarte puțini oameni știu care este semnificația acestei zile și cum a apărut. Vezi mai jos când istoria datei de 1 mai și când a fost introdusă în România!
Care este semnificația zilei de 1 Mai
Data de 1 Mai este una dintre cele mai așteptate zile de peste an, în multe țări din Europa, inclusiv în România. Aceasta zi mai este cunoscută și ca Ziua Internațională a Muncii, iar în multe state este declarată zi liberă legală. Cu toate acestea, foarte puțini oameni știu care este semnificația zilei de 1 Mai.
Ei bine, Ziua Internațională a Muncii a fost introdusă în urmă cu foarte mulți ani, după ce sindicaliștii din Chicago au cerut reducerea normei orare de muncă la 8 ore.
Astfel, pe data de 1 mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada au ieșit în stradă și au cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca cele 8 ore să constituie ziua legală de muncă. Potrivit libertatea.ro, în acea zi, pe străzile din Chicago au ieșit aproximativ 90.000 de oameni, dintre care 40.000 erau în grevă.
Aceste proteste au continuat și în următoarele zile, iar numărul persoanelor care au ieșit în stradă a crescut semnificativ. În urma protestelor, mai mulți polițiști, cât și manifestanți au fost răniți grav. De asemenea, 8 dintre protestatari au fost răniți, iar asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Franța, Spania sau Rusia au sărit în apărarea acestora cu ajutor financiar, mișcarea devenind astfel mondială.
Rezultatul grevei de la Chicago și din toată America s-a concretizat în reducerea orelor muncite într-o zi la 8 ore. După doi ani de la protestele care au avut un final fericit pentru muncitori, social-democrații au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor.
Ulterior, în perioada ce a urmat, au avut loc anual demonstrații în Statele Unite, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru, dar și Cuba. Cu toate acestea, după anul 1904, Federația Americană a renunțat la ziua de 1 mai, celebrând Ziua Muncii în prima zi a lunii septembrie. Deși Federația Americană s-a dezis cu totul de data de 1 mai, în Europa și în alte țări din lume această dată a rămas Ziua Muncii.
Deși este celebrată anual de toți angajații, foarte puțini oameni știu când a fost introdusă Ziua Muncii în România. Ei bine, în țara noastră, ziua de 1 mai a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua Muncii a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului, când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din majoritatea orașelor din țară. Potrivit legendei, sovieticii au îmbrățișat sărbătoarea de 1 mai, considerând că se opune capitalismului american.
Totuși, după căderea comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 mai, ziua fiind marcată prin organizarea activităților sociale, în aer liber. Tocmai de aceea, în prezent, oamenii sărbătoresc Ziua Muncii la mare, în stațiunile montane sau la picnic. Tot de 1 mai, românii fac grătare, iar micii sunt vedetele zilei, această tradiție fiind respectată de foarte mulți ani.
Legenda românească spune că micii ar fi fost inventați în secolul al XIX-lea, într-o seară, la Hanul Iordachi din București, un local cunoscut pentru cârnații săi gustoși. Mai exact, în anul 1957, în centrul istoric al Capitalei, patronul restaurantului a rămas fără ingredientul principal pentru prepararea cârnaților, astfel că a pus carnea direct pe grătar, inventând în acest mod micii.