
kanald.ro
Diverse
Pe 7 iunie 2025, în calendarul ortodox este Sâmbăta Morților, care mai este numită și Moșii de vară.
În tradiția românească, la parastase se obișnuiește să se împartă vase, linguri și căni pentru cei adormiți. Vezi care este semnificația acestui obicei.
În dimineața zilei de 7 iunie, creștinii merg la biserică, ca să participe la slujba de pomenire a celor adormiți, numită și Moșii de vară.
Citeste si: O nouă alertă de gaz în România! Un întreg bloc a fost evacuat în urmă cu puțin timp- kanald.ro
La această slujbă, oamenii aduc la biserică alimente pe care să le împartă la finalul slujbei. De regulă, la o slujbă de parastas se aduc colaci, vin și colivă. Însă la Moșii de vară, pe lângă acestea, se mai adaugă și vasele care se împart, potrivit tradiției de Rusalii.
La sărbătoarea Moșilor de vară nu se împarte un număr fix de farfurii. Tradiția spune că se dau de pomană vase (care pot fi farfurii, căni, străchini) umplute cu mâncare sau orez cu lapte, vin sau apă, decorate cu flori sau cireșe.
Citește și: Moșii de vară 2025. Ce se dă se pomană la sărbătoarea de pe 7 iunie
Lucrurile cele mai necesare pentru săvârșirea unui parastas sunt: prescura, vinul, tămâia, untdelemnul și lumânările, pe care credincioșii întotdeauna le-au adus pentru săvârșirea Sfintei Liturghii.
Și toate acestea se aduc, deoarece rânduiala parastasului este strâns legată de Sfânta Liturghie. Slujba parastasului nu este numai o lucrare a oamenilor, ci mai ales a lui Hristos, căci de la El vom cere ajutor și acest ajutor ni-l poate oferi numai
prin Sfânta Liturghie. Și celelalte trebuie să se facă, dar ele nu sunt parastas, ci doar o un trisaghion, o rugăciune pentru odihna sufletului celui plecat dintre noi.De aceea aducem la biserică prescura vinul și pomelnicul cu numele celor pentru care sunt aduse aceste daruri. Asupra acestui fel de pomenire insistă în mod deosebit Sfântul Simeon al Tesalonicului, accentuând marele folos pe care-l dobândește sufletul din săvârșirea Sfintei Liturghii.
Citește și: Moșii de Rusalii 2025: Tradiții și obiceiuri pentru Sâmbăta Morților
„A treia zi se face colivă din semințe de grâu și din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu. Dar ce simbolizează aceste roade? Ele arată că și omul este o sămânță, un rod al pământului care semănându-se acum în pământ precum grâul iarăși va învia cu puterea lui Dumnezeu răsărind în viața ce va să fie și aducându-se viu și desăvârșit lui Hristos.
Căci precum această sămânță se îngroapă în pământ, iar după aceea răsare și aduce mult rod, tot astfel și omul fiind dat acum pământului prin moarte, iarăși va învia.
Același lucru îl spune și Sfântul Apostol Pavel, arătând învierea prin pilda semănăturilor”, spunea Sfântul Simeon al Tesalonicului.
Tradiția colivelor la parastase vine de la jumătatea secolului al IV-lea. Până atunci, oamenii aduceau la parastase pâine, vin, măsline, brânză și orez.
Cei care primeau pomana rosteau cuvintele „fericită să le fie pomenirea”. Rămășițele acestor manifestări sunt colăceii de astăzi pe care rudele celui adormit le împart după parastas.