Iată ce reprezintă echinocțiul de primăvară, care are loc la data de 20 martie. Vezi mai jos tradițiile și semnificațiile din folcorul românesc.
Fenomenul de echinocțiu are loc de două ori de-a lungul unui an, adică primăvara și toamna. Primul echinocțiu are loc atunci când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20-21 martie, acesta fiind echinocțiul de primăvară.
Deși fenomenul este cunoscut de majoritatea românilor, puțini sunt cei care știu exact ce reprezintă și care sunt tradițiile cunoscute din folclor. Tocmai de aceea, astăzi ne-am gândit să îți prezentăm detalii importante despre fenomen, dar și câteva superstiții și obiceiuri străvechi.
Anul acesta, echinocțiul de primăvară are loc în jurul datei de 20 martie. Fenomenul este cunoscut ca începutul primăverii astronomice și are o însemnătate extrem de importantă.
Totuși, mulți români nu știu exact de unde vine semnificația cuvântului și ce înseamnă, de fapt. Tocmai de aceea, noi ne-am gândit să îți prezentăm câteva detalii importante despre acest fenomen și ce se întâmplă atunci când are loc. Vezi mai jos ce reprezintă echinocțiul de primăvară, dar și tradițiile cunoscute în folclorul românesc.
Termenul de echinocțiu se referă la acel fenomen astronomic care are loc de două ori pe ani, adică primăvara și toamna. Potrivit specialiștilor, în zilele în care au loc cele două fenomene astronomice ziua și noaptea sunt egale în toate colțurile lumii. Denumirea cuvântului echinocțiu vine de la cuvintele latinești aequus, care înseamnă egal, și de la nox, care se traduce prin noapte.
În timpul fenomenului, pământul se înclină la un unghi de 23,5 grade pe axa sa în raport cu planul orbitei sale în jurul Soarelui.
Astfel, pe măsură ce pământul orbitează în jurul soarelui pe parcursul anului, diferite locuri din lume primesc lumină solară pentru anumite perioade de timp. Atunci când fenomenul are loc, soarele strălucește direct pe ecuatorul pământului, ceea ce rezultă cantități egale de lumină și întuneric.
După ce echinocțiu de primăvară are loc, zilele vor fi mai lungi, iar nopțile mult mai scurte. De asemenea, acesta reprezintă începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și al toamnei astronomice în emisfera sudică.
Mulți români sunt curioși să afle ce tradiții și obiceiuri străvechi erau cunoscute sau sunt în continuare la noi în țară, în ziua echinocțiului de primăvară. Ei bine, încă din vremurile de demult, ziua în care lumina și întunericul erau egale constituia un moment magic, în care soarele era celebrat peste tot.
Mai exact, echinocțiul de primăvară era ca o adevărată sărbătoare a reînvierii, purificării și a luminii. Momentul era unul foarte important, iar oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea soarelui și lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să înflorească. Vezi mai jos alte tradiții și semnificații din folclorul românesc pentru fenomenul care are loc pe data de 20 martie.
Potrivit tradiției populare, Zilele Babelor reci sunt urmate de Moșii de primăvară care aduc vreme bună, apoi de Focurile Sfinților. Aceste focuri ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului și erau menite să atragă puterea soarelui.
Tot din vremurile străvechi, cei mici ieșeau în curte, lăsau ușa deschisă la casă, și strigau: „Intră frig și ieși căldură, să se facă vreme bună, pe la noi prin bătătură”. Acest ritual era unul simplu, dar care avea un rol foarte important. Mai exact, focul din vatră, asociat cu soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii.
De asemenea, la echinocțiu de primăvară, fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri, ca să culeagă flori și ciuperci. Totodată, în unele zone din Moldova, copii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau prin sat.
WOWnews
