
kanald.ro
Ioana Băsescu alături de mama sa
Vedete
Cine este Ioana Băsescu? Iată detalii interesante din viața fiicei lui Traian Băsescu!
Biografie Ioana Băsescu. Iată detalii interesante din viața fiicei lui Traian Băsescu pe care nu mulți le cunosc.! Aceasta a fost cercetată penal în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009 a tatălui ei.
Ioana Băsescu este născută la data de 5 august 1977, în Constanța și are vârsta de 46 de ani. Ioana Băsescu este fiica cea mare a fostului președinte al României, Traian Băsescu, și de profesie este notar.
În anul 2003, Ioana Băsescu a primit, ca o donație de la tatăl său, o vilă situată pe Șoseaua București-Ploiești, având o suprafață de construcție de 300 de metri pătrați și o grădină de 722 de metri pătrați.
Această proprietate fusese achiziționată de Traian Băsescu de pe piața liberă cu suma de 280.000
Întrebată despre proveniența banilor pentru această achiziție, ea a declarat că a utilizat fonduri provenite din vânzări anterioare, referindu-se la o vilă din Corbeanca, cu o suprafață de peste 300 de metri pătrați, evaluată la 320.000 de euro în 2006 și vândută după divorțul său.
Ioana Băsescu a afirmat că sursele financiare provin din activitatea sa de notar și din asocierea cu o franciză de trabucuri și alte produse din tutun.
Ioana Băsescu alături de fiul ei
Ioana Băsescu s-a căsătorit pentru prima dată cu Bogdan Marin, cunoscut ca Bodo de la Proconsul, în anul 2003.
După doar 3 ani de mariaj, în anul 2006, cei doi au ajuns la divorț, motivele invocate fiind „lucrurile nefondate” din presă și distanța dintr ei.
La data de 1 iunie 2014, Ioana Băsescu și-a refăcut viața și s-a căsătorit cu avocatul Radu Pricop într-o ceremonie discretă la Primăria Azuga, avându-i pe părinții ambilor soți și nașii prezenți.
Pe 14 noiembrie 2014, Ioana a adus pe lume primul său copil, un băiețel pe nume Radu. Botezul acestuia a avut loc pe 20 decembrie.
Ioana Băsescu și tatăl ei, Traian Băsescu
În anul 2017, anchetatorii anticorupție au adus acuzații împotriva Elenei Udrea, care ocupa funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului. Aceasta a fost trimisă în judecată pentru instigare la luare de mită și spălare de bani.
Alți inculpați adăugați pe lista acuzaților au fost Gheorghe Nastasia, în calitate de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, acuzat de luare de mită, Victor Tarhon, președintele Consiliului Județean Tulcea, acuzat și el de luare de mită.
Ioana Băsescu, notar public și fiica președintelui României în funcție la acel moment, a fost acuzată de instigare la delapidare și instigare la spălarea banilor. Silviu Wagner, director general al Oilterminal la data faptei, a fost acuzat de delapidare, iar Dan Andronic a fost acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.
Suma de bani a fost disimulată prin intermediul unor contracte fictive în valoare de 50 de milioane de euro, încheiate cu companii care ofereau servicii în cadrul campaniei electorale, precum publicitate stradală, tipărirea de afișe sau reclame difuzate în mass-media.
Din punct de vedere formal, aceste contracte erau înregistrate ca fiind încheiate cu autorități locale finanțate de Ministerul Turismului, în cadrul programului „Schi în România”.
Pe 9 noiembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a aprobat cererea DNA de recurs în casație împotriva deciziei de încetare a procesului penal. În vara aceluiași an, instanța decisese încetarea procesului, invocând prescrierea faptelor, cu toate că existau probe care atestau vinovăția celor două inculpate.
În etape anterioare, Ioana Băsescu și Elena Udrea fuseseră condamnate în primă instanță la 5 ani, respectiv 8 ani de închisoare cu executare pentru corupție. Recursul inițiat de DNA se baza pe o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care permitea judecătorilor români să nu respecte două decizii ale Curții Constituționale și o hotărâre a Instanței Supreme privind prescrierea pedepselor, dacă aceasta ar încălca dreptul Uniunii Europene.
Există divergențe în interpretarea hotărârii CJUE în mediul juridic din România. Unii magistrați susțin că aceasta se aplică strict în cazurile de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă, excluzând dosarele de corupție. Alți magistrați consideră că hotărârea CJUE acoperă și dosarele de corupție, având în vedere menționarea riscului de impunitate în fața legii prin aplicarea hotărârilor CCR și ÎCCJ.
Surse: wikipedia.org, romania.europalibera.org