Iată la ce oră începe Prohodul Domnului în 2024. Vezi cele mai importante tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare.
Săptămâna Mare, care a început pe data de 29 aprilie și se încheie pe data de 4 mai, este o perioadă extrem de importantă pentru credincioși.
În această săptămână, creștinii ortodocși țin post, se roagă și merg la biserică pentru a asista la slujbele speciale, numite denii. Una dintre cele mai importante slujbe din Săptămâna Patimilor este Prohodul Domnului, care are loc în Vinerea Mare. Vezi mai jos la ce oră începe și ce alte tradiții mai respectă credincioșii în această zi!
Anul acesta, Săptămâna Patimilor a început pe data de 29 aprilie, după Duminica Floriilor, și se încheie în Sâmbăta Mare, pe 4 mai. Săptămâna Mare, așa cum mai este denumită, este o perioadă extrem de importantă pentru credincioși, deoarece prin rugăciune și post se pregătesc pentru Învierea Domnului.
În fiecare zi din Săptămâna Patimilor, în bisericile ortodoxe din România, sunt oficiate slujbe speciale numite denii. Cuvântul denie vine de la termenul slavon „vdenie” și înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Printre cele mai importante slujbe din Săptămâna dinaintea Paștelui se numără și Prohodul Domnului, care amintește de momentul în care Mântuitorul a fost îngropat.
În fiecare an, la această denie credincioșii se strâng într-un număr mare și merg la biserică pentru a asista la momentul important.
Tocmai de aceea, mulți dintre aceștia vor să afle la ce oră începe Prohodul Domnului în 2024. Ei bine, deniile din Săptămâna Patimilor se săvârșesc seara, începând cu ora 18:00. Astfel că și Denia Prohodului Domnului începe anul acesta în jurul orei 18:00, în Vinerea Mare.
În timpul cântării Prohodului, credincioșii refac simbolic alaiul care l-a condus pe Iisus Hristos de la Cruce la Mormânt. De asemenea, Prohodul din Vinerea Mare cuprinde o serie de cântări religioase împărțite în trei „stări”, inegale ca număr de strofe.
Versurile exprimă durerea pentru răstignirea și moartea Mântuitorului. După această slujbă are loc înconjurarea bisericii, care simbolizează ducerea către mormânt a lui Iisus Hristos.
Pe lângă participarea la Denia Prohodului Domnului, credincioșii mai respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare. În această zi se face pomenirea patimilor lui Iisus Hristos și este o zi în care credincioșii țin post negru.
Se spune că cei care țin post negru în această zi vor fi feriți de boli, iar cei care suferă de afecțiuni de piele vor fi vindecați. Vinerea Mare este o zi aliturgică, ceea ce înseamnă că nu se oficiază niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii, ceremonia principală fiind scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea sa în mijlocul bisericii. Potrivit tradițiilor, în Vinerea Mare, creștinii nu au voie să consume urzici și oțet, deoarece atunci când era pe cruce Iisus a fost lovit cu o urzică, iar buzele sale au fost date cu oțet, când a cerut apă.
De asemenea, în ultima zi de vineri dinaintea Paștelui, oamenii trebuie să evite muncile agricole, mai ales mersul la câmp, semănatul sau alte activități asemănătoare. Conform unei superstiție, tot ce se seamănă în Vinerea Mare nu rodește, de aceea se mai numește și Vinerea Seacă. Totodată, în această zi nu se sacrifică păsări sau alte animale, iar gospodinele nu au voie să folosească cuptorul, deoarece se spune că ard mâinile Maicii Domnului.
Pe de altă parte, în Vinerea Patimilor, credincioșii sunt încurajați să meargă la biserică, să se roage și să țină post. Tot în Vinerea Mare, credincioșii trec pe sub masă la biserică, acest gest având o semnificație aparte. Ei bine, în Vinerea dinaintea Paștelui, în toate bisericile ortodoxe din țară se săvârșește Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf. În cadrul acestei slujbe speciale se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf și este așezat pe o masă mai înaltă, care închipuie Mormântul Domnului. Astfel, prin acest gest al smereniei și al credinței, credincioșii închipuie în trupul și viața lor moartea și punerea în mormânt a lui Iisus Hristos.
WOWnews
