
kanald.ro
Actualitate
Politologul Cristian Pîrvulescu a comentat pentru WOWbiz.ro negocierile din Uniunea Europeană pentru al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar viza embargo-ul pentru petrolul rusesc.
Presiunea crește în interiorul blocului european pentru interzicerea importurilor de petrol rusesc, după ce al cincilea val de sancțiuni, introdus vinerea trecută, a interzis importurile de cărbune.
Josep Borrell, alături de Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Volodymyr Zelenskyy
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, le-a cerut europenilor, în repetate rânduri, embargouri pentru petrolul și gazul rusesc. Liderii de la Bruxelles, împreună cu guvernele Franței, Italiei, Poloniei și țărilot baltice sunt hotărâți să facă următorul pas pentru a opri finanțarea eforturilor de război ale Rusiei. Germania este una dintre țările reticente când vine vorba despre embargouri, însă Ungaria lui Viktor Orban este cel mai mare opozant al inițiativei UE.
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) i-a comunicat deja Uniunii Europene că este „aproape imposibil” să înlocuiască petrolul rusesc, care reprezintă mai mult de 7 miliarde de barili pe zi, adică aproximativ 25% din importurile europene de petrol.
„Sancțiunile pentru petrol și gaze ar fi gândite pentru a reduce finanțarea de care beneficiază Rusia în momentul de față, în jur de 600 de milioane de euro pe zi. Nici gazul, nici petrolul nu pot fi ușor de propus pentru că este nevoie de unanimitate pentru sancțiuni. Există deja destul de multe țări, inclusiv România, care au o dependență crescută față de petrolul rusesc și discuțiile care au avut loc la reuniunea miniștrilor de externe cu OPEC, la Viena, nu au fost deloc pozitive.
Așa cum era de așteptat, conform înțelegerilor stabilite cu Rusia, țările OPEC nu pot prelua acest procent de petrol folosit de europeni. Consideră că este problemă structurală și nu-și cresc în niciun fel producția de petrol. Deocamdată nu prea avem alternative. A venit o veste bună din Italia, leagată de depenedența de gaz, pentru că prim-ministrul Draghi a fost în Algeria, unde a semnat un contract pentru 9 miliarde de metri cubi de gaz, însă asta rezolvă în parte problema Italiei, în niciun caz a întregii Europe.
Cristian Pîrvulescu, profesor de științe politice la SNSPA
Dependența Europei de gazul și petrolul rusesc s-a construit în zeci de ani, iar implicarea regimului de la Kremlin în peisajele politice ale țărilor UE de-a lungul timpului a creeat legături economice puternice. Dacă pentru petrol soluțiile pe termen scurt par să nu fie viabile, în ceea ce privește gazul țările europene găsesc alternative pentru importurile din Rusia. Înțelegerea din UE și SUA din luna martie pentru o țintă de 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an până în 2030 va scădea dependența de Rusia.
„Degeaba se dau americanii și britanicii viteji acum, pentru că sunt, în mare măsură, responsabili de ceea ce s-a întâmplat. Administrația Trump și Brexit-ul au scăzut presiunile asupra Rusiei și au permis rușilor să se impună prin alianțe foarte puternice în zona resurselor. Evident că Europa va încerca să găsească soluții dincolo de Rusia, pentru că va impune și alte sancțiuni. Dependența este suficient de mare, ca urmare acest al șaselea val de sancțiuni va fi adoptat în măsura în care va exista o presiune puternică a opiniei publice internaționale. Josep Borrell a spus destul de clar că nu există o propunere și nici nu vor pune o propunere pe masă care să fie respinsă. Au început discuțiile și, probabil, au început și controversele legate petrol. Gazul se folosește, în general, iarna și aici încă mai avem ceva timp, pentru că va scădea consumul semnificativ în lunile următoare. Petrolul e necesar mereu. Nu se pot scoate cantități suplimentare din Marea Nordului, americanii au făcut ce au putut,(...) o soluție ar putea fi Iranul, care ar putea crește producția de petrol, dar este într-o alianță cu Rusia. Un nou acord iranian ar însemna ridicarea sancțiunilor de petrol, dar nu există foarte multă speranță nici în direcția asta. Unul dintre motivele pentru care israelienii s-au abținut în permanență în legătură cu Rusia a fost problema Iranului, pentru că ei consideră că Iranul este furnizor de terorism în zonă și inclusiv pe teritoriul israelian”, a adăugat Cristian Pîrvulescu.