
In articol:
- Virgil Bălăceanu: „Trebuie să avem în vedere și o cale de dezvoltare a infrastructurii de la nord la sud.”
- Virgil Bălăceanu: „Nu se poate vorbi despre apărare în estul Europei fără România.”
- Virgil Bălăceanu: „Țările producătoare de armament au propriile lor interese să-și vândă propriile lor produse.”
Zilele acestea, o serie de decizii-cheie ale NATO vizează inclusiv țara noastră, foarte importantă în strategia flancului estic al alianței nord-atlantice. Pe lângă suplimentarea grupului de luptă prezent în România, condus de Franța, și suplimentarea livrărilor de tehnică militară, România are în plan.
Virgil Bălăceanu: „Trebuie să avem în vedere și o cale de dezvoltare a infrastructurii de la nord la sud.”
Virgil Bălăceanu, general în rezervă al Armatei Române[Sursa foto: Facebook]
În timpul discuțiilor purtate de liderii de stat din NATO la summit-ul de la Madrid, zilele acestea, s-a pus inclusiv problema unui dezechilibru de forțe între nord și sud pe linia de demarcație cu zona de influență rusă. Occidentul a dat asigurări, însă, României că va întări flancul sud-estic, în special prin vocea Președintelui SUA, Joe Biden, care a promis dislocarea a 5.000 de soldați NATO în România.
De asemenea, se va restabili echilibrul de forțe în Marea Neagră, comparativ cu Marea Baltică și Marea Nordului.„Investițiile în infrastructură, inclusiv în România, necesare pentru mobilitatea militară, trebuie să aibă prioritate. Noi vorbim acum de o forță de reacție a NATO de 300.000 de oameni. Înseamnă o cantitate enormă de tehnică, inclusiv tehnică grea, care trebuie să se deplaseze din punctele de debarcare unde ajung americanii, fie în porturi, fie în aeroporturi.
Citeste si: Vestea tristă a zilei despre Saveta Bogdan. Să ne rugăm pentru ea..- bzi.ro
Virgil Bălăceanu: „Nu se poate vorbi despre apărare în estul Europei fără România.”
Pentru a accelera transporturile militare și a face o infrastructură modernă care să permită acest lucru, Uniunea Europeană are în plan, încă din 2018, ceea ce experții militari au poreclit un „Spațiu Schengen militar”. Acesta ar permite mobilizarea forțelor NATO mult mai rapidă, în cazul în care amenințările externe devin periculoase. Comisia Europeană și-a propus, în urmă cu 4 ani, termenul de 2025 pentru acest spațiu nou, însă negocierile nu au avut, deocamdată, rezultate concrete.
„Se vorbește despre un spațiu Schengen dedicat mobilității militare. Aceste probleme sunt, sigur, mai complexe. E vorba nu numai de infrastructura de transport, ci și de procedurile naționale care trebuiesc corelate cu necesitățile de trecere prin mai multe țări, astfel încât dizlocarea să se realizeze într-un termen cât mai scurt. Nu se poate vorbi despre apărare în estul Europei fără România, care este pivotul în zona de sud-est”, a declarat Virgil Bălăceanu în interviul exclusiv pentru WOWbiz.ro.
Virgil Bălăceanu: „Țările producătoare de armament au propriile lor interese să-și vândă propriile lor produse.”
Industria de apărare din România depinde de alte țări în ceea ce privește pulberea și explozibilii, lucru evidențiat și de DefenseRomania, la începutul acestui an. Practic, țara noastră depinde de Bulgaria și Serbia, stat care nu este membru NATO, pentru a produce muniție. Fabrici precum Romarm, Fabrica de Pulberi S.A. și Pirochim Victoria, care producea explozibili și pulberi pe vremuri, au nevoie de investiții pentru a fi competitive.
„Trebuie dezvoltate industriile de apărare și din zona cea mai vulnerabilă, adică din zona de est, respectiv din flancul de sud-est, din România. Ceea ce se întâmplă în Ucraina arată că ai nevoie de o producție internă. O capacitate internă de mentenanță pentru echipamentele militare, chiar dacă au fost importante, producția de muniție și de alte componente care sunt necesare, în condițiile în care, în cazul unui conflict, liniile de comunicație nu mai sunt cele mai sigure și, mai ales, de faptul că țările, în asemenea situație, acordă importanță producției proprii. Țările producătoare de armament au propriile lor interese să-și vândă propriile lor produse, pentru a realiza profit, pentru a avea locuri de muncă, pentru a se plăti taxe către statul respectiv. Asta înseamnă că politica noastră trebuie să fie mai „agresivă”, pentru că noi cheltuim mult pe ceea ce înseamnă înzestrare. Aceste chetuieli trebuie să se reflecte și în industria de apărare, și în economie”, a adăugat Virgil Bălăceanu.