
In articol:
- Sfinții Împărați Constantin și Elena- Istoric
- Racla cu moaștele sfinților împărați Constantin și Elena
- Sfinții Constantin și Elena. Ce nu trebuie să faci în această zi
Sfinții Constantin și Elena. Numele celor care-și sărbătoresc onomastica
În data de 21 mai, aproximativ 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe fiind femei cu numele Elena, Ileana, Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi.
Majoritatea bărbaţilor care-și sărbătoresc ziua onomastică se numesc Constantin, în timp ce alţii poartă numele Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş.
Sfinții Împărați Constantin și Elena- Istoric
Sfinții Împărați Constantin și Elena este o sărbătoare în calendarul bizantin, fixată pe data de 21 mai. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta.
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus născut în 272/274 și decedat în mai 337, mai este cunoscut sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între 306 și 337, devenind conducător al întregului Imperiu Roman după înfrangerea lui Maxentiu și a lui Liciniu.
Legenda spune că în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscriptia: “in hoc signo vinces” – “prin acest semn vei birui”; iar pe timpul nopții i s-a arătat în vis însusi Iisus Hristos, cu semnul crucii,
cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să fie protector în focurile bătăliei. Constantin a procedat întocmai după aceste semne și a câștigat bătălia.
Citeste si: ”Afacerea” cu refugiați nu mai merge. Românii îi dau afară pe ucraineni din case- stirileprotv.ro
Racla cu moaștele sfinților împărați Constantin și Elena
Flavia Iulia Helena' (c.248- 329) a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus, fiind mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare. A fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene, fiindu-i atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășitelor celor trei magi.
Se spune că în timp ce era in pelerinaj, a văzut oameni care duceau un mort pe o colina unde erau 3 cruci. Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos.
Citeste si: Sfântul Maslu, cea de-a șaptea Sfântă Taină este speranța celor bolnavi
Există, în ziua de Constantin şi Elena, şi o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează să-şi facă apariţia, şi anume:
Citeste si: Calendar ortodox 2 aprilie 2023. Ce sfânt este celebrat în calendarul ortodox?- stirilekanald.ro
- mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
- în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca; podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
- ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;
- femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă;
pentru a se apăra de forţe malefice
- ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin fumul focului obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Sfinții Constantin și Elena. Ce nu trebuie să faci în această zi
În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiţia spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, şi nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.