România este o țară care dispune de o grămadă de frumuseți naturale. Printre minuninele naturii, se regăsesc și unele dintre cele mai grandioase și adânci lacuri.
Lacurile adânci sunt o categorie aparte, foarte căutate şi apreciate. Fie că este natural sau a fost creat artificial, fiecare dintre ele are o specificitate care îl face unic şi îi aduce un binemeritat loc în categoria celor mai frumoase lacuri din ţara noastră.
Cele mai adânci lacuri din România
Lacul Avram Iancu
Lacul Avram Iancu
[Sursa foto: https://ocna-sibiu.ro/lacurile/]
Este considerat de specialiști cel mai adânc lac antroposalin din ţara noastră şi unul dintre cele mai adânci din Europa.
Are o adâncime de 132,5 metri. Lacul s-a format după câțiva zeci de ani de la închiderea salinei, care s-a produs în anul 1817. Început după anul 1850, procesul s-a încheiat în jurul anului 1890.
“Vorbim despre o apă salină, foarte căutată ca toate celelalte din această categorie.
Deşi este cunoscut faptul că acest lac este cel mai adânc lac salin din ţară, sunt foarte mulţi cei care nu se sperie de acest lucru şi se îmbăiază aici, proprietăţile apei depăşind, iată, teama viscerală faţă de abisul din adâncuri”, afirmă profesorul Aurelia Cotoşman.
Lacul Zănoaga Mare, situat în judeţul Hunedoara, este cel mai adânc lac glaciar din România cu o adâncime de 29 metri. Situat la o altitudine de 2010 metri în „căldarea glaciară” a Judelui, pe versantul sudic al muntelui Sesele din Retezat, acest lac s-a format într-un circ glaciar, fiind alimentat de şase pâraie.
“Lacul Zănoaga Mare, un lac antropic, nu se remarcă neapărat prin caracteristici aparte în peisajul de la noi, ba chiar are elemente comune mai tuturor lacurilor- o formă circulară, lungimea şi lăţimea maximă sunt de 360 metri şi, respectiv 260 metri, iar întregul său perimetru este de 875 metri, ceea ce înseamnă o suprafaţă totală
de 6 hectare şi un volum de apă cifrat la 693.000 mc. Ceea ce atrage atenţia este adâncimea sa, cea maximă nefiind atinsă de la început, ci la mijlocul lacului, unde măsurătorile au ajuns la 29 de metri", declară Aurelia Cotoșman.
Acesta a fost creat de mână omului și a apărut în anul 1966 în urma amenajării Barajului Vidraru, situat pe râul Argeş. Lacul are un debit total de aproximativ 5,5 metri cub pe secundă, iar suprafaţa sa totală este de 893 hectare.
Lungimea lacului este de 10,3 km, lăţimea maximă de 2,2 km, iar circumferinţa este de 28 kilometri. Barajul Vidraru este vizitat de un număr mare de turiști și datorită faptului că în zonă se află și alte obiective turistice precum Transfăgărășanul, Lacul Bâlea sau Cetatea Poenari.
“Construcţia barajului Vidraru, ce a dus la formarea lacului cu acelaşi nume, a durat cinci ani şi jumătate şi, la momentul inaugurării sale – 1966, a fost al cincelea din Europa şi, respectiv, al noulea în lume în rândul construcţiile de acest gen.
Vorbim despre un baraj de beton cu dublă curbură, realizat din 22 de ploturi verticale cu înălţimea de 166,60 metri şi o lungime la coronament de 307 metri. Lacul şi barajul Vidraru se numără printre cele mai vizitate obiective din ţara noastră deoarece vorbim despre o construcţie care a rămas şi în prezent ceva rar la noi în ţară şi nu numai”, precizează prof. Aurelia Cotoşman.
WOWnews
