kanald.ro
Diverse
Tradiții românești la Moșii de iarnă 2025. Cele mai cunoscute obiceiuri din Sâmbăta Morților
Pe 22 februarie 2025, în calendarul creștin ortodox se face pomenirea morților - Moșii de iarnă.
La fiecare sărbătoare din calendarul creștin ortodox, există o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, care fac parte din folclorul românesc.
Tradiții românești la Moșii de iarnă 2025
În termeni populari Moșii de iarnă se mai numesc și „Moșii de piftii”. Pomenirea morților are loc în toate bisericile ortodoxe.
Moșii de iarnă se cinstesc în fiecare an, în sâmbăta dinaintea Lăsatului sec de carne, pentru Postul Paștelui.
Potrivit tradiției, în ziua Moșilor de iarnă, creștinii merg de dimineață la cu colivă, vin și prescură. De asemenea se mai sfințesc și vase cu mâncare, plăcinte, fructe sau pachete întregi cu diferite alimente. Toate acestea vor fi împărțite după slujba de pomenire atât celor prezenți în biserică, cât și altor persoane la alegere: rude, vecini, prieteni, sărmani, relatează traditii-superstitii.ro.
În unele zone ale țării se obișnuiește ca după slujba de la biserică să se meargă și la cimitir, ca să se oficieze o slujbă la mormânt.
De asemenea, la morminte se aprind cel puțin două lumânări, ce au rolul de a lumina și a încălzi sufletele celor pomeniți la parastas.
Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, în număr de șapte, care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare.
În tot Postul Mare, în zilele de sâmbătă, se vor oficia slujbe de pomenire și se vor împărți lumânări, vin și prescuri pentru cei decedați.În ziua Moșilor de iarnă se împart vase pentru a reaminti faptul că oamenii sunt făcuți din pământ și tot acolo se întorc.
În „Sâmbăta piftiilor” sau „Moșii de piftii”, se împart vase cu piftie pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice.
Citește și: Cum se pregătește coliva pentru Moșii de iarnă 2025. Rețeta pas cu pas
Sâmbăta, zi de pomenire a morţilor
Biserica a rânduit că sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, că să-i elibereze pe drepții adormiți.
Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminica este numită și ziua a opta, pentru că este ziua începutului fară de sfârșit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eterna, potrivit crestinortodox.ro.
De ce se dau colaci de pomană?
„Colacii simbolizează trecerea omului prin această viață. Alături de colivă se aduc la biserică și colaci. „Colac” provine din ebraică unde „challah” însemna „pâine dospită”. Termenul se întâlneşte și la alte popoare precum grecii – „ϰόλλαξ”, bulgarii – „kolaci”, polonezii – „chałka”. În limba slavonă „kolo” însemnă „cerc”.
De altfel, rădăcina ebraicului „challah” tot la forma rotundă se referă. Obținuți din făină de grâu, ei au în genere același simbolism ca și coliva.
Totuși, ni se pare important să amintim aspectul lor de cerc, formă geometrică reprezentând continuitatea, legătura de iubire neîntreruptă dintre noi și cei dragi din neamurile noastre, mutați nu în neființă – cum greșit spun unii – ci în cealaltă lume, a veșniciei.
Colacul simbolizează deopotrivă trecerea omului prin viaţă, închiderea ciclului acesteia şi un pod către lumea de dincolo.”, a mărturisit Arhimandritul Mihail Daniliuc pentru doxologia.ro .