WOWnews
Actualitate
Cum și-a motivat Tribunalul Giurgiu decizia eliberării condiționate a lui Liviu Dragnea?
Judecătorii Tribunalului Giurgiu și-au motivat decizia eliberării condiționate a lui Liviu Dragnea, care a executat 2 ani și două luni, din pedeapsa de 3 ani și 6 luni, în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman. Magistrații susțin că fostul președinte al PSD s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Judecătoarele Adriana Pencea şi Oiţa Ghiţă au argumentat decizia prin care Liviu Dragnea a fost eliberat din închisoare la 15 iulie.
Cu toate acestea, în ziua eliberării, chiar în fața penitenciarului Rahova, Liviu Dragnea făcea declarații controversate. El susținea că se consideră deținut politic, iar timp de doi ani și două luni a avut parte de abuzuri și umilințe.
„A fost o perioadă de doi ani și două luni de chin și suferință. Abuzuri și umilință. Cea mai mare parte a populație a înțeles de ce am ajuns aici. Când am plecat România era o țară prosperă, o țară în care exista viitor. Astăzi este o dictatură feroce, este amanetat viitorul României cu asemenea datorii. Eu mă consider deținut politic pentru că mi s-a cerut constant ca la instanță să îmi recunosc vinovăția, ceea ce nu am acceptat. Din păcate nu exista opoziție în România. PSD a devenit un partid de operetă condus de oameni lași. Este praf, un partid fără personalitate”, spunea Liviu Dragnea.
În motivarea deciziei, cele două judecătoare au apreciat că Liviu Dragnea a avut un comportament exemplar în închisoare. Deși fostul politician nu și-a recunoscut niciodată nevinovăția, Tribunalul Giurgiu arată în motivare că acest aspect nu este o condiție legală pentru eliberarea condiționată. Redăm mai jos un fragment din motivare:
„Instanţa, raportând întreaga perioadă executată, și în acord cu comisia de liberări condiționate din cadrul Penitenciarului București-Rahova care a propus în unanimitate liberarea petentului condamnat, apreciază că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea
de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional.
Totodată, reține Tribunalul că perioada de timp până la împlinirea integrală a duratei pedepsei nu este foarte mare, intervalul din pedeapsa executată de către condamnat fiind suficient pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins.
Nu în ultimul rând, Tribunalul va avea în vedere, în acord cu considerentele R.I.L. nr. 67/2007 pronunţat de I.C.C.J. și timpul petrecut de petent în penitenciar de la momentul la care a introdus cererea de liberare conditionată, până la momentul soluționării prezentei, fiind astfel deja împlinit termenul de reiterare stabilit de judecătorul fondului.
Cu privire la afirmațiile făcute de petentul condamnat în spațiul public, după liberarea condiționată, Tribunalul reține că nu prezintă relevanță ieșirile publice ale acestuia ci are în vedere strict conduita procesuală din timpul executării pedepsei și atitudinea manifestată în fata instantei, cu ocazia ultimului cuvânt, când acesta a solicitat a se observa că „a dus pedeapsa cu decență și demnitate, a ieșit la muncă când i s-a permis, a participat la cursuri, a primit recompense în fiecare lună, inclusiv în luna iulie”.
Citeste si: Ce planuri are Liviu Dragnea, după eliberarea din închisoare. Codrin Ștefănescu a dat detalii
Faptul ca petentul nu și-a recunoscut infracțiunea pentru care a fost condamnat, nu poate fi reținut ca un aspect negativ de natura a împiedica admiterea prezentei contestatii , legea instituind alte condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea acestui beneficiu, iar în lipsa oricăror antecedente penale este exclusă perseverența infracțională, cu atât mai mult cu cât petentul contestator urmează a beneficia pentru prima data de institutia liberarii condiționate.
Relevant trebuie să fie doar comportamentul persoanei pe durata executării pedepsei, care, în cazul petentului, acesta a fost exemplar, fiind îndeplinite condițiile de a fi stăruitor în muncă, disciplinat (sancțiunea disciplinară fiind ridicată) și să dea dovezi temeinice de îndreptare.
Conduita procesuală a petentului condamnat a fost una corectă, acesta prezentându-se în fata instanței prin intermediul sistemului de video conferință, apărările fiind tehnice, neducând la tergiversarea cauzei. Este adevărat, petentul nu și-a recunoscut faptele, dar acest aspect nu poate fi valorificat în defavoarea condamnatului, fiind propria apreciere a exercitării dreptului la apărare.
Potrivit art. 30 alin. 1 și 6 din Constitutia Romaniei, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
De asemenea articolul 10 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului consacra libertatea de exprimare, arătând că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, iar acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a se ține seama de frontiere. Faţă de toate aceste aspecte, Tribunalul și-a format convingerea că petentul s-a îndreptat și că se poate reintegra în societate.”
În data de 15 iulie, Tribunalul Giurgiu a admis cererea de eliberare condiţionată din închisoare depusă de Liviu Dragnea.
SURSE: g4media.ro
Actualitate
Tribunalul Giurgiu motivează decizia eliberării lui Liviu Dragnea: „Şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale. Fostul lider PSD, în ziua eliberării: „Mă consider deținut politic. Au fost doi ani de abuzuri!”
Vedete
Cel mai emoționant interviu oferit de Zanni: "Mi-e frică să nu ajung să mor fără să afle lumea cum sunt cu adevărat". Dorința sa are legătură cu părinții naturali
