
kanald.ro
Exclusiv
O serie de hotărâri contradictorii emise de judecătorii Curții de Apel Ploiești ridică semne de întrebare serioase privind coerența actului de justiție și stabilitatea deciziilor din sistemul judiciar.
Cazurile, la care facem referire și au ca punct de reper acest articol, vizează una dintre cele mai sensibile teme ale momentului: anularea alegerilor prezidențiale din 2024, decisă prin Hotărârea 32/2024 a Curții Constituționale a României.
În două dosare recente, Curtea de Apel Ploiești a respins cereri prin care se solicita suspendarea și anularea respectivei hotărâri, invocând lipsa de competență a instanței de a judeca astfel de cauze. Totodată, judecătorii au decis amânarea cauzei pentru data de 7 mai, cu scopul de a asigura respectarea drepturilor procesuale ale părților implicate.
Instanța a motivat că este necesară citarea părților pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la interpretarea unor articole din Constituție și legislația aferentă, referitoare la rolul instanțelor în raport cu deciziile CCR.
Situația devine și mai complicată prin faptul că, înainte cu câteva zile de aceste decizii de respingere și amânare, un alt judecător de la Curtea de Apel Ploiești a admis o cerere de suspendare a aceleiași Hotărâri 32/2024 a CCR. Această decizie a fost ulterior contestată și anulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce a alimentat confuzia juridică și publică.
Contradicțiile între completuri de judecată care acționează în cadrul aceleiași instanțe ridică semne de întrebare nu doar cu privire la interpretarea legii, ci și în ceea ce privește stabilitatea și predictibilitatea deciziilor judecătorești. Mai ales într-un moment în care încrederea publicului în instituții este deja fragilă, astfel de diferențe de abordare riscă să adâncească neîncrederea în sistemul de justiție.
Avocatul Călin Cuculis a criticat public această stare de fapt: „Dacă putem vorbi despre acțiuni împotriva ordinii constituționale, mai degrabă acestea ar fi. Este o totală lipsă de respect față de orice normă de drept în această materie,” a declarat el pentru WOWbiz.ro, subliniind efectele negative asupra percepției societății asupra sistemului juridic.
Într-o altă declarație, avocatul Cuculis a adus în discuție impactul pe termen lung: „Ce încredere să mai aibă omul într-o instanță? Data viitoare când o să meargă cineva în fața unei Curți de Apel, nu cumva o să-și pună problema: stai puțin, că acolo se poate face orice?”
Cazurile recente arată un sistem judiciar fragmentat, în care deciziile par să depindă de interpretări individuale, nu de reguli clare și aplicabile uniform. Dacă într-o parte a instanței se resping cereri pe motiv de necompetență, iar în alta se admite o măsură atât de radicală precum suspendarea unei hotărâri CCR, se conturează imaginea unei justiții imprevizibile.
Într-un astfel de context, este crucial ca instanțele să-și clarifice pozițiile și să adopte practici unitare, mai ales în spețe de interes public major, cum este cea privind alegerile prezidențiale. Lipsa de coerență riscă să transforme justiția într-o zonă de incertitudine, în care cetățenii nu mai pot anticipa cum va fi aplicată legea.
În data de 7 mai, Curtea de Apel Ploiești urmează să revină asupra cazului, după ce va asculta punctele de vedere ale părților. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea esențială: poate justiția română să ofere răspunsuri clare și echitabile în momente de criză? Răspunsul ar putea influența decisiv încrederea publicului în una dintre cele mai importante instituții ale statului de drept.