Ritualuri aproape uitate de Bobotează. Ce fac bătrânii de la țară pe 6 ianuarie

Ritualuri aproape uitate de Bobotează. Tradiții și obiceiuri în ziua Botezului Domnului.

Distribuie pe:

Autor: Elena Popescu


In articol:

În fiecare an pe 6 ianuarie, creștinii prăznuiesc sărbătoarea Botezului Domnului, care mai este numită și Boboteaza. Ritualuri aproape uitate de Bobotează și ce fac bătrânii de la țară pe 6 ianuarie, în ziua când se sfințește aghiasma veți afla din rândurile ce vor urma.

În ziua de Bobotează se practică numeroase tradiții și obiceiuri străvechi, care se mai păstrează îndeosebi la sate.

Ritualuri aproape uitate de Bobotează

În ziua de Bobotează, se obișnuiește ca un preot sau un episcop să arunce o cruce în râu, lac sau în mare, iar cei mai viteji dintre bărbații locului să se arunce în apă și să o aducă înapoi. Cel care găsește crucea și o aduce pe uscat, primește binecuvânatare de la preot și o să îi meargă bine tot anul. Pe vremuri, bărbatul care reușea să găsească crucea, primea daruri de la domnitorul ţării şi era respectat de toți credincioșii.

În Ajun de Bobotează, pe 5 ianuarie, credincioșii obișnuiesc să țină post negru. În unele sate se respectă tradiția din bătrâni, iar în ziua Bobotezei se merge cu colindul.

Tot în Ajun de Bobotează, în zonele din nordul țării se pregătește o masă similară cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al mesei un bulgăre de sare. Pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, zacuscă, sarmale umplute cu crupe (boabe de porumb sau de orez măcinate mare), borş de „burechiuşe” (un fel de paste făinoase din Bucovina), „urechiuşele babei” (colţunaşi umpluţi cu ciuperci sau cartofi fierți cu ceapă prăjită, din Bucovina și Basarabia), fasole bătută, borş

de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu mănâncă până nu vine preotul „cu Iordanul pentru a sfinţi bucatele”. Se strigă „Chiralesa”, un fel de „Doamne miluiește!” provenit din neogreacă. Bătrânii spun că strigând „Chiralesa”, toate relele sunt alingate, oamenii capătă putere şi „anul va fi curat de Necurat până la Sfântul Andrei” (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, „o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi protejate de boli și bune de prăsilă”, potrivit calendarulortodox.ro.

Citeste si:Unde este bine să ții aghiasma din ziua de Bobotează. Mulți uită de acest aspect

Ritualuri aproape uitate de Bobotează
Ritualuri aproape uitate de Bobotează[Sursa foto: doxologia.ro]

Citeste si: Faimosul creator de modă Givenchy a murit la vârsta de 91 de ani - libertatea.ro

Citeste si: Ruxandra Garofeanu a murit. Este doliu în televiziunea din România - bzi.ro

Obiceiuri de Bobotează

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători de peste an. În unele zone ale țării, tradițiile se respectă cu sfințenie, fiind un omagiu respectat din bătrâni.

„Obiceiurile de sfântul botez al Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne vin de la moși-strămoși, ținute cu deosebire de bătrîni. Datinile strămoșești de Bobotează se pornesc ci sfințirea apelor, făcute prin slujbă bisericească, Agheasma Mare. Cari la tot gospodarul trebuie a ajunge pentru curățire și pază a omului, animalului și gospodăriei”, spunea părintele duhovnic Arsenie Papacioc.

Unele obiceiuri pot părea bizare, însă la sate sunt respectate cu sfințenie. În nordul țării se obișnuiește ca de Bobotează să se păstreze un obicei numit ”Iordanul femeilor”.

”În nordul țării, la sat, femeile obișnuiau în vremurile străbune să se adune în grupuri mari acasă la cineva, unde aduceau alimente și băutură. Acest obicei din bătrâni este cunoscut și sub numele de «Iordanul femeilor». După ce femeile serveau masa, acestea cântau și jucau întreaga noapte. Dis-de-dimineață femeile ieșeau în uliță și luau pe sus bărbații care din întâmplare le apăreau în drum, chiar și cu forța, amenințându-i cu aruncatul în apă”, scrie calendarulortodox.ro.

Preoții sfințesc apele în ziua de Bobotează și spun rugăciuni pentru sfințirea Aghiasmei Mari, care se bea 8 zile după Bobotează.

„Satele noastre sărbătoreau din vremuri străvechi Bobotează într-un amestec de practici creștine și obiceiuri chiar mult mai vechi, precreștine, suprapunându-le frumos și cuminte. Dacă în latura creștină preotul este cel care execută ritualul și taina sfințirii apelor, în latura precreștină femeia era cea căreia îi era rezervat rolul de oficiant al micilor ritualuri menite să păstreze vie și puternică legătura între om și creația «Ceriului»”, a povestit Maria Grancea, păstrătoare de tradiții de la Avrig, Sibiu.

Femeile de la sate au în ritual străvechi, specific zilei de Bobotează. Acestea mergeau la râu, descântau și foloseau busuioc sfințit.

„Încă înainte de răsăritul soarelui, la Bobotează, femeile se duceau spre dimineaţa la cea mai apropiată apă curgătoare îmbrăcate în iia de duminica, se descălțau la marginea rîului, se stropeau cu apa acestuia folosind mănunchiuri de cimbru şi busuioc special păstrate pentru acest moment şi descântau astfel:

Bună dimineaţa, râu de roauă,
Am venit la apă noauă!
Da’ n’am venit la apă noauă,
Da’ am venit la râu de roauă,
Am venit să mă jeluiesc
De toate relele să mă tămăduiesc.
Bună dimineața, apă bună,
De la draga mumă Lună!
Da’ n-am venit doar a-ți spune,
Da’ am venit cu rugăciune
Pintru toate ale bune.
Din lacrima Ceriului
Dă-ne roadă câmpului.
Da’ apa să-ți hie de roauă
Da’ sănătate dă-ne noauă.
Ceriul să te prețuiască,
Pe noi ne tămăduiască.

Împărțeau apoi mănunchiurile în două și aruncau unul pe râu pentru tămăduirea bolilor şi spălarea relelor din casă, iar unul urma să fie agățat în grindă sau la fereastră (mai târziu era pus alături de busuiocul lăsat de preot la botez, la icoana dintre ferestre, nelipsită din casele sătenilor). Se spălau apoi pe picioare în apa rece a râului, şi se întorceau acasă”, a continuat Maria Grancea.

Ritualuri aproape uitate de Bobotează
Ritualuri aproape uitate de Bobotează[Sursa foto: doxologia.ro]

Tradiții de Bobotează

În credința populară se spune că în ajunul Bobotezei, fetele își pot visa ursitul dacă își pun busuioc sub pernă .

O altă superstiție spune că fetele trebuie să își lege pe inelar un fir de ață roșu pentru a-și visa alesul. Se mai spune că fetele care alunecă pe gheaţă şi cad în această zi se vor mărita sigur până la sfârşitul anului. Se pare că este valabil şi pentru băieţi.

Citeste si:Când se pune busuioc sub pernă și cum îți afli ursitul în 2021

În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile. Se spune că apa sfinţită, numită agheasma mare, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi.

De asemenea, se poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până pe 14 ianuarie.

Galerie foto  Urmatorul articol
Abonează-te pe

Citește și:

Unde este bine să ții aghiasma din ziua de Bobotează. Mulți uită de acest aspect

ÎPS Teodosie, neînfricat în fața Covid-19. Arhiepiscopul Tomisului aşteaptă 10.000 de oameni la slujba de Bobotează: „Invit și Jandarmeria și Poliția”

Tu știi ce conține cabanosul de la magazin? Iată câți nitriți are!

Cele mai frumoase urari de la multi ani pentru cei dragi

Premieră mondială: imaginile REALE ale virusului ucigaş! Cum arată, de fapt, noul coronavirus

Oana Zăvoranu l-a făcut de râs pe celebrul Cove de la Pro Tv în întreaga țară! Ce făcea acesta în pat. Querida nu mai are limite

Începe o criză a rachetelor nucleare.  China face un pas spre război

Clipul zilei pe WOWBIZ.RO:
Cookies