
In articol:
La sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena se săvârșește Sfânta Liturghie în toate bisericile ortodoxe, iar creștinii care le poartă numele își aniversează onomastica. Conform statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2013, în România, 635.068
Sfinții Constantin și Elena 2022
Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena are loc în fiecare an la data de 21 mai. Biserica îl cinstește pe Constantin în rândul sfinților, în ceata drepților, prăznuindu-l împreună cu mama sa, sfânta împărăteasă Elena. Superstiții Sf. Constantin și Elena
Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala patriarhală din București, ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab, care a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și
al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.
Citeste si: Cea mai puternică rugăciune de Sfinții Constantin și Elena
Citeste si: 10 alimente care scad acidul uric. Cum revii la valorile normale fara pastile
În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire patriarh, Teoctist Arpașu, o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.
Superstiții Sfinții Constantin și Elena
Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.
Care sunt restul superstițiilor de care trebuie să ții cont de Sf. Constantin și Elena.Citeste si: Pe ce dată sunt Sf. Constantin și Elena 2022? Vezi când are loc sărbătoarea Sfinților Împărați
- În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare
- În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
- Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
- Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
- Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
sursă: crestinortodox.ro